Liderii țărilor NATO din formatul B9 și ai statelor nordice au adoptat la București o declarație comună care definește clar inamicul. Rusia este considerată oficial cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung pentru Alianță.
Investitii majore pe flancul estic
Spațiul cuprins între Marea Neagră, Marea Baltică și regiunile arctice devine o linie strategică de apărat. Așa au stabilit oficialii prezenți în Capitală. Dar v-ați gândit vreodată ce presupune concret această apărare pentru statele din prima linie? Răspunsul stă în bani și logistică.
Documentul oficial arată direcția asumată clar de țările semnatare: „Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare”.
Actiunile Moscovei si raspunsul aliatilor
Și lucrurile nu se opresc la bugete. Semnatarii condamnă direct acțiunile extrem de conflictuale ale Moscovei, de la sabotaje și atacuri cibernetice până la banalele, dar periculoasele încălcări ale spațiului aerian.
Într-o analiză publicată recent de Hotnews, se arată că țările aliate mizează pe o postură robustă. Textul declarației este lipsit de echivoc: „Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic”.
E drept că infrastructura maritimă critică primește o atenție specială, libertatea de navigație fiind protejată prin misiunile Baltic Sentry și Arctic Sentry.
Industria de armament si Ucraina
Dincolo de cifre și declarații politice, războiul de la graniță forțează o schimbare de ritm în producția militară. Liderii prezenți la București recunosc că extinderea industriei este vitală.
„Extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, este esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate”, se precizează în document.
Sprijinul pentru Kiev (oferit inclusiv sub formă de armament) este văzut direct ca o investiție în securitatea flancului estic al NATO.
„Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv”, adaugă liderii europeni. Republica Moldova apare și ea pe radarul declarației, statele angajându-se să aprofundeze colaborarea cu partenerii cheie.
„Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică”, se arată la finalul declarației.
Motivul pentru care Ungaria a refuzat semnarea
Numai că la poza de grup a consensului lipsește o semnătură. Reprezentanții Ungariei au ales să nu parafeze documentul, apelând la o formulă diplomatică specifică. Până la urmă, o notă de subsol explică clar poziția Budapestei: „Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul guvern al Ungariei.”
Situația a cerut clarificări rapide de la cel mai înalt nivel.
Administrația Prezidențială de la București a explicat că decizia țării vecine ține strict de o perioadă de tranziție politică internă. Palatul Cotroceni a transmis imediat un mesaj de calmare a apelor: „La momentul finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un Guvern investit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Abținerea este constructivă, așa cum scrie și în textul declarației și este un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei care era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv”.
Departamentul de comunicare publică a publicat aceste precizări imediat după închiderea lucrărilor oficiale de la Palatul Cotroceni.
