Guvernul de la Budapesta condus de premierul Péter Magyar a refuzat să semneze declarația comună adoptată la summitul București 9 (B9) și al Aliaților Nordici. Documentul, discutat pe 13 mai 2026 în capitala României, califică direct Rusia drept cea mai mare amenințare la adresa securității NATO.
Motivul invocat de Budapesta
Administrația Prezidențială din Ungaria a transmis că optează pentru o poziție diferită față de restul aliaților. Dar ce înseamnă asta concret pentru deciziile luate la București?
„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, a transmis oficial Budapesta la finalul reuniunii.
Ce prevede documentul asumat de restul aliaților
Iar textul pe care liderii prezenți la summit l-au aprobat nu lasă loc de interpretări.
„Noi, liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, ne-am întâlnit astăzi la București. Salutăm participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei. si salutăm participarea Statelor Unite ale Americii, în calitate de observator. Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”, se arată în deschiderea documentului.
Așa cum a relatat Adevarul miercuri, declarația comună ridică miza la un nivel fără precedent. Liderii au reafirmat obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru securitate și apărare.
Dincolo de cifre, pentru noi, românii, deciziile luate la acest summit se traduc prin extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil direct către Flancul Estic și întărirea apărării antiaeriene chiar la granițele noastre.
Rusia, indicată direct ca amenințare
Textul condamnă acțiunile hibride, atacurile cibernetice și sabotajul venite dinspre Moscova.
„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată.”
Statele semnatare susțin o pace justă în Ucraina, bazată pe dreptul internațional (menținând deciziile anterioare privind aspirațiile euro-atlantice ale Kievului) și au cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei.
Noi inițiative pe Flancul Estic
Și totuși, liderii nu s-au oprit doar la declarații politice. Au salutat inițiative concrete precum Baltic Sentry, Eastern Sentry și Arctic Sentry.
Până la urmă, încălcările repetate ale spațiului aerian cu drone cer măsuri urgente pe teren. A fost subliniată și importanța Eastern Flank Watch, o inițiativă a Uniunii Europene care vizează creșterea capacității de apărare a segmentelor vulnerabile de la frontiera estică.
Următoarea reuniune a formatului va avea loc în Republica Polonă.
