Uniunea Europeană a aprobat noile legi privind migrația, oferind statelor membre puteri extinse pentru deportări. Negociatorii europeni au parafat acordul care marchează cea mai severă schimbare a politicii de azil din ultimele decenii.
Cum functioneaza noile centre de deportare
Statele membre UE pot încheia acum acorduri bilaterale cu țări îndepărtate pentru a construi așa-numite centre de returnare. Acolo vor fi trimiși migranții aflați în situație neregulamentară. Aceste locații pot funcționa ca puncte de tranzit sau spații unde persoanele vor staționa o perioadă.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Autoritățile naționale primesc undă verde pentru a efectua raiduri în locațiile asociate cu migranții fără acte. Criticii compară deja aceste tactici cu metodele folosite de agenția americană ICE.
Ordinele de deportare vor fi emise în regim de urgență.
Iar perioada maximă legală de detenție pentru migranții care așteaptă să fie returnați sare de la șase luni la doi ani. Pentru persoanele considerate un risc de securitate, durata devine nelimitată.
„Acesta este cu adevărat un pas foarte important pentru a ne asigura că avem control asupra a ceea ce se întâmplă în UE, asupra cine vine, dar și cine trebuie să părăsească UE”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne, Magnus Brunner, la finalul discuțiilor.
Într-o analiză publicată marți dimineață de Euronews, oficialul european a adăugat o completare clară. „Următorul pas este să lucrăm mai mult la diplomația migrației, împreună cu țările terțe”, a precizat Brunner, fără să numească statele din afara blocului comunitar unde ar putea fi stabilite aceste centre.
Reactii dure in Parlamentul European
Aceste măsuri ar fi fost considerate un subiect tabu în urmă cu doar câțiva ani. Presiunea opiniei publice și ascensiunea rapidă a partidelor anti-imigrație au forțat însă mâna liderilor de la Bruxelles. Conservatorii de pe întregul continent s-au aliniat treptat cu pozițiile formațiunilor de extremă dreapta.
Cifrele oficiale arată o realitate cruntă. Doar 29% dintre migranții care primesc ordin de părăsire a teritoriului european sunt efectiv returnați.
Ecologiștii au condamnat vehement noile măsuri. Ei au transmis că aceste reguli „rușinoase” pun „ideile și retorica xenofobă în scris, în detrimentul drepturilor fundamentale ale migranților a căror singură greșeală a fost să se nască cu pașaportul greșit”.
V-ați gândit vreodată cum se aplică aceste decizii europene la granițele noastre? Ei bine, pentru România (țară aflată în plin proces de aderare completă la Schengen), noile reguli de la Bruxelles înseamnă o presiune dublă pe polițiștii de frontieră și proceduri mult mai stricte la granițele externe.
Pe de altă parte, Charlie Weimers, europarlamentar din partea partidului de extremă dreapta Democrații Suedezi, a oferit o perspectivă total diferită. „Era deportărilor a început”, a declarat acesta.
Subiectul migrației va domina viitoarele alegeri majore din țările UE. Franța, Italia și Spania se pregătesc pentru scrutine decisive în anul 2027. Tema a alimentat deja creșterea forțelor de extremă dreapta, precum Adunarea Națională în Franța și Vox în Spania, deși datele indică o scădere substanțială a sosirilor neregulamentare în 2025 și 2026. Între timp, în Danemarca, premierul social-democrat Mette Frederiksen a anunțat formarea unui guvern minoritar de coaliție de centru-stânga, după luni întregi de negocieri.
Tensiuni in Orientul Mijlociu si mutari diplomatice
Situația rămâne extrem de tensionată în Orientul Mijlociu. Președintele american Donald Trump a declarat că Benjamin Netanyahu din Israel a fost de acord „să nu lanseze un raid major în Beirut, Liban”. Trump a precizat că luptătorii Hezbollah au acceptat să „înceteze tragerile” după ce a discutat cu ambele părți.
Numai că Iranul s-a retras din negocierile cu SUA în semn de protest față de situația din Liban. Ministerul de Externe de la Teheran a precizat că o încetare a focului în Liban reprezintă o „condiție esențială” pentru viitoarele discuții.
Luni, forțele israeliene au lovit suburbiile sudice ale capitalei libaneze, Beirut. Atacul a venit după ce Israelul și-a extins incursiunea în sudul Libanului în timpul weekendului. Imediat, prețurile țițeiului au crescut brusc luni noaptea, în timp ce obligațiunile americane au scăzut.
Ghassan Hasbani, deputat și fost vicepremier libanez, a comentat situația în direct. „Nu am încredere în nicio parte că va opri ceva”, a declarat Hasbani, referindu-se atât la Israel, cât și la miliția Hezbollah susținută de Iran. „Efectiv, ceea ce statul libanez încearcă este să dezescaladeze și să evite o distrugere și mai mare în Liban, într-un război din care Libanul oricum nu ar trebui să facă parte”, a adăugat oficialul libanez.
Pe continentul european, premierul Ungariei, Péter Magyar, a plecat într-un turneu diplomatic major. El se va întâlni marți cu cancelarul german Friedrich Merz la Berlin și miercuri cu președintele francez Emmanuel Macron la Paris. Magyar a preluat puterea la începutul lunii mai, după o victorie zdrobitoare în alegeri împotriva partidului Fidesz al lui Viktor Orban.
Cancelaria germană a oferit detalii despre agenda discuțiilor. „În timpul discuțiilor lor ulterioare, vor fi abordate chestiuni bilaterale și europene, sprijinul continuu pentru Ucraina și securitatea euro-atlantică ocupând si un loc central”, se arată în comunicatul oficial.
Subventii chinezesti si securitatea spatiului aerian
Uniunea Europeană se pregătește să se alăture oficial Pax Silica, o inițiativă condusă de SUA care coordonează lanțurile de aprovizionare cu cipuri AI și controalele la export pentru a contracara China.
Și tot la capitolul securitate, țările UE sunt de acord că amenințările reprezentate de drone necesită o coordonare mult mai puternică. Un document recent scurs în presă evidențiază eforturile pentru creșterea capacității de detecție pe flancul estic al blocului comunitar. Un fost oficial român din cadrul NATO a avertizat clar că este necesară o „apărare mult mai bună” pentru a respinge dronele rusești.
Să fim serioși, competiția economică globală dictează multe dintre aceste mutări de trupe. Un nou raport al OCDE arată că subvențiile acordate de statul chinez au atins un nivel record. Acestea au urcat la aproape 10% din veniturile companiilor din sectorul cipurilor, distorsionând masiv piețele internaționale.
Pe agenda oficialilor de la Bruxelles se află și alte întâlniri cheie. Șeful Consiliului European, Antonio Costa, își continuă turneul în Balcanii de Vest cu o oprire la Tirana, în Albania. Iar comisarul european pentru democrație, justiție și statul de drept, Michael McGrath, călătorește în Ungaria pentru discuții cu membrii noului guvern. Comisia Europeană pentru piața internă va dezbate marți situația produselor ilegale care intră în Piața Unică Europeană alături de reprezentanții Amazon.
