Un studiu recent arată o realitate îngrijorătoare în rândul tinerilor din Marea Britanie: unul din cinci adolescenți evită să-și exprime opiniile politice de teama de a fi „anulați” (cancelled). Cifrele, provenite de la Economist Educational Foundation, indică o problemă mult mai profundă legată de libertatea de exprimare în școli și în cercurile de prieteni.
Cifrele fricii de „cancel culture”
Concret, sondajul (realizat pe un eșantion de 4.000 de elevi) arată că 22% dintre tinerii cu vârste între 15 și 17 ani s-au abținut să împărtășească opinii politice de teamă că vor fi criticați. Procentul este similar și la categoria de vârstă 10-14 ani, unde 20% au recunoscut aceeași temere. Iar situația pare să fie încurajată chiar în mediul școlar. Aproape unul din patru elevi care au participat la studiu a declarat că i s-a cerut să nu-și mai exprime viziunile politice la școală.
O realitate șocantă.
Efectul de bumerang online
Specialiștii avertizează că această autocenzură poate avea consecințe neașteptate și periculoase. Tiffany Smyly, director de dezvoltare la Economist Educational Foundation, consideră că frica de a fi „anulat” îi poate împinge pe adolescenți către comunități online extremiste. Ea a explicat pe larg fenomenul.
„Dacă adolescenții sunt îngrijorați că vor fi anulați, atunci nu își vor împărtăși punctele de vedere la școală sau cu prieteni. În schimb, este probabil să intre în camere de chat sau forumuri care le permit să împărtășească o opinie marginală, și acolo s-ar putea ca viziunile lor să devină mai extreme. Trebuie să canalizăm curiozitatea politică a tinerilor în moduri mai pozitive.”
Pregătiți de vot? Nu chiar
Dar problema nu se oprește la simpla exprimare a opiniilor. Studiul a scos la iveală și o lipsă acută de încredere în ceea ce privește participarea la viața democratică. Mai exact, 44% dintre tinerii cu vârste între 15 și 17 ani au afirmat că nu s-ar simți pregătiți să voteze la următoarele alegeri. Asta în condițiile în care guvernul britanic a propus anul trecut scăderea vârstei de vot la 16 ani, o măsură care ar adăuga 9,5 milioane de noi votanți pe liste.
Cum vine asta, să ai drept de vot, dar să nu te simți în stare să-l folosești? Se pare că răspunsul stă în lipsa de informare. Peste două treimi dintre tinerii de 15-17 ani au recunoscut că s-ar simți mult mai încrezători să voteze dacă ar cunoaște mai multe despre diferitele politici și doctrine.
Ce îi preocupă, de fapt, pe tineri
Dincolo de cifre, sondajul a arătat că tinerii sunt mai degrabă curioși decât neinteresați de politică. Principalele lor griji sunt criza costului vieții și sistemul de sănătate. Pe bune, cine nu se gândește la asta?
Flora Letanka, directorul executiv al Economist Educational Foundation, a cerut crearea mai multor oportunități pentru ca tinerii să poată discuta deschis despre subiectele care contează pentru ei. „Trebuie să ne asigurăm că tinerilor li se oferă șansa de a gândi critic la ce se întâmplă în lume, de a explora perspective diferite și de a vedea impactul real al deciziilor politice asupra oamenilor din jurul lor”, a concluzionat aceasta.
