Vestea care da peste cap vacantele romanilor. Zeci de mii de zboruri anulate si preturi duble

Faliment si zboruri sterse din sistem

Istoria aviației a văzut multe momente dificile, de la pandemia recentă până la vulcanul islandez din 2010 care a ținut Europa pe loc opt zile și a generat pierderi de 3,75 miliarde de euro. Dar niciodată transportul aerian nu a fost oprit direct de lipsa kerosenului. Efectele financiare lovesc acum direct în inima industriei. Lufthansa a tăiat deja 20.000 de zboruri neprofitabile până în luna octombrie. Iar lucrurile stau și mai rău peste ocean, unde operatorul american Spirit Airlines a intrat oficial în faliment și a oprit absolut toate operațiunile.

Cât petrol mai avem de fapt

Deși livrările au atins un minim istoric, rezervele nu sunt complet epuizate la prima vedere. O analiză detaliată publicată recent de Hotnews aduce în discuție cifrele exacte ale acestui blocaj global. Richard Green, profesor la Imperial College London, explică clar situația. „Lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi, iar scăderea reală este de 5 sau 10 din 100”, detaliază expertul.

Cifrele par mici, dar ascund o problemă uriașă.

În mod normal, cam 15 milioane de barili trec zilnic prin Strâmtoarea Ormuz. O parte din cantitate poate fi mutată pe conducte spre Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite. Numai că prețul rămâne marea vulnerabilitate a pieței. Amrita Sen, fondatoarea Energy Aspects, trage un semnal de alarmă privind un conflict prelungit până în iunie. „Practic, poți alege orice cifră când vine vorba de prețul petrolului. Pur și simplu nu vom mai avea rezerve de siguranță”, avertizează ea.

Bilete mai scumpe si rute abandonate

Cum ne afectează toate astea pe noi, cei care ne planificăm concediile? E drept că la nivel global companiile mari precum Virgin și IAG (British Airways) au anunțat deja majorări de tarife, dar unda de șoc ajunge rapid și pe aeroporturile noastre. Când barilul explodează pe piețele internaționale, românii care zboară de pe Otopeni sau Cluj spre destinațiile de vară vor plăti automat bilete mult mai scumpe, iar zborurile low-cost spre orașele mici europene riscă să dispară primele din orar. Până la urmă, rafinăriile (chiar dacă au o oarecare flexibilitate tehnică) nu pot produce kerosen la nesfârșit neglijând benzina și motorina. „Nu pot face acest lucru la infinit”, atrage atenția Richard Green, subliniind că bitumul nu poate fi transformat în combustibil ușor de aviație.

Rafael Palacios, șeful departamentului de aeronautică de la Imperial College, face o paralelă directă. „Este aproximativ același cost pe care l-a avut benzina pe care o folosești în mașina ta anul trecut”, afirmă el.

Sfarsitul aviatiei clasice

Jenny Southan de la agenția Globetrender vede un impact „sistemic” care distruge încrederea călătorilor. Dar unii specialiști privesc dincolo de panica momentului. Șocul actual ar putea grăbi proiectul „Jet Zero”, adică trecerea la zboruri cu emisii zero de carbon. Profesorul Palacios crede că această criză „ne obligă să gândim și să ne schimbăm modul de a acționa”.

Deși schimbarea mentalității doare, ea este „în sine un lucru bun”, adaugă expertul.

„Trebuie să ne schimbăm modul de a trăi”, concluzionează el. Ceea ce arată acum ca o simplă criză a biletelor de vacanță s-ar putea transforma în momentul decisiv care îngroapă definitiv era combustibililor fosili în transportul aerian comercial.