Veşti bune de la Banca Mondială! Cu cât va creşte economia României în 2021

Astfel, o redresare surprinzător de puternică în prima jumătate a acestui an a stimulat activitatea economică pe piețele emergente și țările în curs de dezvoltare din regiunea Europa şi Asia Centrală, economia regională urmând să se extindă mai mult decât s-a estimat, înregistrând o creștere economică de 5,5% în 2021, potrivit celei mai recente ediții a Actualizării Economice Regionale a Băncii Mondiale, lansată pe 5 octombrie.

În plus, redresarea a fost în mare parte determinată de o revenire puternică a exporturilor în prima jumătate a acestui an, în cazul în care activitatea din zona euro a revenit, prețurile mărfurilor au crescut abrupt, iar cererea internă și-a revenit datorită vaccinării și pachetelor de sprijin.

În afară de asta, creșterea exporturilor s-ar putea diminua pe fondul răspândirii globale și regionale a variantelor de COVID-19 mai contagioase, care de altfel au diminuat și redresarea cererii interne regionale.

În  anul 2022, se estimează o atenuare a creșterii regionale până la 3,4%, pentru că cererea internă și externă se stabilizează, iar stimulentul pandemic este diminuat.

Însă, perspectivele rămân  extrem de incerte, având în vedere continuarea pandemiei, în principal în situaţia accesului inegal la vaccin, dar și al ezitării față de acesta.

Mai mult redresarea regională a fost însoțită de o accelerare rapidă a inflației și rămâne vulnerabilă la stresul financiar, care ar putea fi declanșat de o înăsprire bruscă a condițiilor de finanțare externă sau de o creștere accentuată a incertitudinii politice și a tensiunilor geopolitice.

Iar despre creşterea economică a României, analiza Băncii Mondiale vine cu o estimare cu privire la o creştere de 7,3% în acest an.  În schimb, pentru anul 2022, avem o estimare de +4,8%, iar pentru anul 2023, de +3,9%.

“Pandemia continuă să modeleze perspectivele economice pentru Europa și Asia Centrală. Cu toate acestea, odată cu creșterea ratelor de vaccinare în regiune, factorii de decizie se pot concentra acum pe asigurarea faptului că recuperarea post-pandemică este incluzivă, rezilientă și durabilă.

Asigurarea unui mediu de afaceri competitiv care facilitează antreprenoriatul și promovează dinamismul sectorului privat sunt importante pentru o creștere economică pe termen lung”, a precizat Anna Bjerde, Vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală.

O analiză specială cu privire la „Concurența și Redresarea Firmelor după Covid-19”, folosind date din sondaje în cadrul întreprinderilor și de tip “Business Pulse Surveys” ale Băncii Mondiale, constată că pandemia a avut un impact profund și variat asupra firmelor.

În plus, firmele din regiune au înregistrat scăderi semnificative ale vânzărilor lunare și ale numărului de angajați cu normă întreagă. Până în luna mai a acestui an, una din patru firme anticipa că va avea datorii restante în următoarele șase luni. Întreprinderile mai mici, mai noi și conduse de femei nu și-au văzut încă vânzările îmbunătățindu-se de la scăderea inițială a acestora.

Astfel, crizele pot fi devastatoare pentru multe firme, dar au adesea o parte bună, realocând resursele de la firme mai puțin productive către cele mai productive.

De asemenea, există, dovezi în acest sens în Europa și Asia Centrală, în principal în țările cu piețe mai competitive. Într-adevăr, firmele cu productivitate ridicată a muncii înainte de criză au înregistrat scăderi semnificativ mai mici în vânzări și angajări decât firmele cu productivitate scăzută înainte de criză.

Firmele mai productive au fost, totodată, mai predispuse să se adapteze la criză, sporind activitatea online și munca la distanță.

“Rolul concurenței este important. Fiind asociată cu dinamismul, concurența stimulează firmele să inoveze, le forțează pe cele mai productive să crească, facilitând în același timp ieșirea de pe piață a celor mai puțin productive”, a menţionat Asli Demirgüç-Kunt, Economist-șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.

“În țările cu piețe mai competitive și politici mai puternice care protejează concurența, această realocare către firmele productive a fost și mai mare”.

Mai multe guverne au implementat programe ample de susținere a politicilor pentru a răspunde rapid crizei economice inițiale. Aceste politici au oferit imediat sprijin firmelor si lucrătorilor care au fost protejati de cele mai grave efecte ale crizei.

În acelaşi timp numărul celor care au beneficiat de măsurile de sprijin guvernamental a variat foarte mult de la o țară la alta, în medie 50% dintre firme au raportat că au primit sprijin guvernamental ca răspuns la criza economică a pandemiei.

Însă pe baza sondajelor, firmele mai puțin productive au avut mai multe șanse să primească sprijin guvernamental, firmele mai mari au avut mai multe șanse decât firmele mici să primească sprijin sub formă de amânări de plăți și scutiri fiscale, iar măsurile de sprijin au fost acordate firmelor indiferent de nivelul inovației lor anterioare crizei.

De asemenea, pe măsură ce economiile intră în etapa de redresare economică, va fi important ca autoritățile din toate țările să elimine treptat măsurile ample de sprijinire a politicilor cât mai curând posibil și să se concentreze pe încurajarea unui mediu de afaceri competitiv, care este esențial pentru o redresare puternică, rezistentă la viitoare crize, dar și pentru o creștere economică durabilă, pe termen lung.

Aşadar, majoritatea țărilor din Europa și Asia Centrală pot îmbunătăți atât cadrul instituțional, cât și aplicarea legilor pentru un mediu concurențial puternic, inclusiv reformele în ceea ce privește politicile publice necesare pentru a consolida insolvența și soluționarea litigiilor, pentru a facilita intrarea pe piață a noilor firme și pentru a îmbunătăți capacitatea sectorului financiar de a oferi credite pentru sectorul de afaceri.