Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a prezentat vineri, 24 aprilie, principalele priorități pe care România trebuie să le susțină în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Discuțiile au început chiar astăzi la Consiliul European, iar miza pentru țara noastră este uriașă, vizând o alocare de 60 de miliarde de euro.
O dezbatere despre dezvoltare, nu tehnică
Încă de la început, Negrescu subliniază că discuția despre banii europeni nu este una abstractă, ci are un impact direct asupra vieții românilor. El avertizează că investițiile din țara noastră depind esențial de aceste fonduri, iar o eventuală diminuare ar genera riscuri economice serioase. Până la urmă, despre ce e vorba?
„Astăzi, la Consiliul European, se discută despre viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene 2028-2034. Pentru România, această dezbatere nu este una tehnică. Este despre dezvoltare, investiții și șanse reale pentru oameni”, a scris europarlamentarul PSD pe Facebook.
Coeziune, agricultură și 60 de miliarde de euro
Pe lista de priorități esențiale, Negrescu pune accent pe menținerea unor politici de coeziune și agricultură puternice, bine finanțate. Iar pentru a atinge acest obiectiv, europarlamentarul a conturat o listă clară de solicitări pe care România trebuie să le susțină cu fermitate.
Printre acestea se numără:
- Menținerea unor politici de coeziune și agricultură puternice, bine finanțate și separate, nu diluate în mecanisme centralizate care reduc transparența și predictibilitatea, inclusiv creșterea subvențiilor pentru fermieri.
- Simplificare, nu mai multă birocrație. Fondurile europene trebuie să ajungă mai rapid la beneficiari. Menținerea regulii N+3 pentru anvelopa națională.
- Menținerea alocării de 60 de miliarde de euro pentru țara noastră. Pentru acest lucru este nevoie de noi resurse proprii pentru bugetul UE, care să nu pună presiune pe cetățeni, ci să valorifice corect activitățile economice la nivel european.
Investiții în oameni: Sănătate și Educație
Dincolo de cifrele mari, o parte importantă a propunerilor se concentrează pe investițiile în capitalul uman. Negrescu insistă că Europa nu poate fi competitivă fără să aloce resurse serioase în oameni, cu accent pe tineri, educație și sănătate.
„Alocări mai mari pentru educație, competențe și tineri. Europa nu poate fi competitivă fără investiții serioase în oameni. Creșterea bugetului Erasmus+ și o alocare de minimum 20% pentru aceste componente în programele compatibile”, a precizat acesta. Mai mult, el a solicitat și „o finanțare europeană solidă pentru sănătate. O Europă puternică are nevoie de cetățeni sănătoși, iar acest domeniu trebuie să fie vizibil și protejat în buget. Chiar ieri, în calitatea mea de raportor al opiniei Comisiei SANT cu privire la viitoarele planuri naționale, am solicitat 35 de miliarde de euro.”
Proiecte de anvergură lansate de România
Negrescu susține că România trebuie să treacă de la statutul de simplu beneficiar la cel de coordonator de proiecte de anvergură europeană. Hai să vedem concret ce propune. Pe listă se află inițiative strategice care ar putea poziționa țara noastră ca un lider regional în domenii cheie precum securitatea cibernetică, inteligența artificială și infrastructura energetică.
Printre acestea se numără Centrul European de Competențe Cibernetice, Hubul European de Securitate la Marea Neagră, proiecte de infrastructură (transport și energie) pentru interconectarea cu statele din regiune, Black Sea AI Gigafactory și Institutul de Cercetare în AI, dar și o nouă fază de finanțare pentru Laserul de la Măgurele și proiectul Danubius-RI.
În plus, el a menționat că „programele europene precum Fondul European de competitivitate trebuie să includă o distribuție geografică echitabilă și inițiative de interes pentru România, pe care țara noastră să le poată coordona.”
Avertismentul lui Negrescu: Riscurile unui compromis
Dar europarlamentarul atrage atenția și asupra pericolelor care pândesc în spatele negocierilor. Tendința de centralizare, birocrația excesivă și condiționarea banilor de reforme (uneori nealiniate cu interesele naționale) sunt doar câteva dintre riscurile identificate.
Miza este uriașă.
„În același timp, trebuie să fim atenți la riscuri: tendința de centralizare excesivă, reducerea rolului societății civile și a autorităților locale, condiționarea fondurilor europene de reforme și posibilitatea ca prioritățile naționale să fie diluate. România are nevoie de un buget european ambițios, echilibrat și orientat spre rezultate. Nu putem accepta un compromis care slăbește dezvoltarea noastră pe termen lung. Este momentul să ne susținem interesele cu fermitate, dar și cu responsabilitate europeană”, a punctat Victor Negrescu.
