Viktor Orban face o nouă mișcare pe tabla de șah europeană. De data aceasta, miza este recunoașterea Ținutului Secuiesc. Guvernul de la Budapesta a intrat oficial în procesul intentat de Consiliul Național Secuiesc (CNS) împotriva Comisiei Europene. O luptă juridică în toată regula, scrie Știrile ProTV.
Conflictul a pornit de la refuzul Bruxelles-ului de a legifera pe baza unei „inițiative cetățenești” care ar putea obliga România, printre altele, să recunoască autonomia regiunii. Potrivit informațiilor publicate de Știrile ProTV, care citează agenția maghiară Hirado, intervenția guvernului ungar este văzută de președintele CNS, Balázs Izsák, drept „încurajatoare pentru întreaga comunitate naţională maghiară din Transilvania”.
Bătălia celor 1,2 milioane de semnături
Totul a plecat de la o inițiativă cu un nume complex: „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi durabilitatea culturilor regionale”. În spatele acestui titlu se află o cerere directă adresată Comisiei Europene de a acorda o atenție specială regiunilor cu caracteristici naționale, etnice sau culturale distincte. Pentru acest demers s-au strâns peste 1,2 milioane de semnături verificate, un efort logistic uriaș desfășurat pe parcursul a doi ani, chiar în plină pandemie de coronavirus. Un efort considerabil. După colectarea semnăturilor, inițiativa a fost înaintată Comisiei, însă răspunsul primit în septembrie 2025 a fost unul negativ, declanșând acțiunea în justiție la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Un precedent care dă speranțe: victoria din 2019
Intervenția guvernului Orban nu este o premieră. Surprinzător sau nu, Consiliul Național Secuiesc și guvernul de la Budapesta au mai făcut echipă împotriva Comisiei Europene. Și au câștigat. În martie 2019, după o bătălie juridică ce s-a întins pe șase ani, au obținut o victorie cheie: înregistrarea acestei inițiative cetățenești, pe care Comisia o respinsese inițial. Acel succes le dă acum speranța că pot forța mâna Bruxelles-ului din nou, de data aceasta pentru a obține și propunerea legislativă mult dorită. Istoria se repetă? Poate.
Argumentul Bruxelles-ului: De ce a fost respinsă inițiativa
Comisia Europeană a avut un răspuns clar și ferm. A comunicat oficial că nu va propune o nouă lege pe baza acestei inițiative. Motivul principal? Oficialii europeni consideră că politicile de coeziune actuale au deja „garanţii solide” care asigură incluziunea minorităților și respectul pentru diversitatea culturală și lingvistică. Mai mult, Comisia a subliniat un aspect decisiv: orice propunere legislativă în acest sens ar „interfera cu structura constituțională existentă a statelor membre în cauză”. Pe scurt, Bruxelles-ul a spus pas, argumentând că nu poate redesena granițele administrative sau constituționale ale țărilor membre. CNS a contestat decizia, susținând că aceasta „nu respectă obligaţia de motivare prevăzută de dreptul comunitar”.
Miza reală: O cutie a Pandorei pentru întreaga Europă?
Deși în România discuția se concentrează pe Ținutul Secuiesc, inițiativa are implicații mult mai largi. Demersul nu vizează explicit doar regiunea din țara noastră, ci abordează problema autonomiei tuturor regiunilor cu revendicări similare din Uniunea Europeană. Lista este lungă și sensibilă. Vorbim de la Spania, cu problemele din Catalonia și Țara Bascilor, la Italia, cu Corsica și nordul industrializat, și din Scoția până în Belgia, cu Flandra sa. O victorie a CNS și a Ungariei la CJUE ar putea crea un precedent exploziv, deschizând calea pentru nenumărate alte cereri similare. Decizia Curții va fi, așadar, urmărită cu sufletul la gură nu doar la București și Budapesta, ci în multe alte capitale europene.
