Deputatul PNL Alina Gorghiu a inițiat un proiect de lege ce vizează modificarea regulamentelor existente referitoare la neplata pensiei de întreținere. Această propunere legislative are potențialul de a transforma modul în care sunt gestionate cazurile de abandon familial, prin eliminarea necesității depunerii unei plângeri prealabile. Astfel, procurorii vor avea capacitatea de a deschide dosare penale din oficiu, fără a fi nevoie de o reclamație din partea victimelor.
În România, părinții care nu își respectă obligațiile de întreținere, în special mamele, se confruntă adesea cu dificultăți în recuperarea pensiei stabilite prin instanță. Neplata intenționată a acestor sume nu este doar o problemă civilă, ci este considerată o formă gravă de violență economică. Aceasta constituie o încălcare a obligațiilor asumate prin hotărâri judecătorești, afectând direct viața copiilor și a părinților care îi îngrijesc.
În prezent, Codul penal stipulează că pentru a se demara o urmărire penală pentru abandon de familie, victima trebuie să depună o plângere. Potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, termenul pentru a face această plângere este de doar trei luni, începând de la momentul în care victima află despre neplata pensiei pentru o perioadă de trei luni consecutive. În practică, acest termen scurt a dus la clasarea multor cazuri, deoarece victimele nu reușesc să depună plângerea în timp util.
Această situație favorizează persoanele care refuză să plătească pensia de întreținere, știind că riscul de a fi anchetate penal scade dacă victima nu respectă termenul limită. Prin urmare, multe obligații stabilite de instanță rămân neexecutate, iar părinții care depind de aceste sume rămân vulnerabili.
Proiectul de lege propus de Gorghiu redefinește violența economică în contextul neplății pensiei de întreținere. Aceasta este văzută ca o formă de privare a resurselor necesare traiului copilului. Neplata deliberată a pensiei nu reprezintă o simplă neînțelegere între foști parteneri, ci are implicații serioase asupra nivelului de trai și demnității părinților, în special al mamelor.
Conform legislației internaționale, cum ar fi Convenția de la Istanbul, violența economică este definită ca orice acțiune care privă de mijloacele economice necesare traiului. Aceasta recunoaștere legală este esențială pentru a aborda problema neplății pensiei de întreținere ca formă de violență.
Gorghiu subliniază că statul are obligația de a interveni rapid în cazurile de violență, inclusiv cea economică. Articolul 49 din Constituția României asigură protecție specială pentru copii, subliniind că interesul superior al acestora trebuie să prevaleze.
Modificarea propusă vizează articolul 378 din Codul penal, eliminând condiția plângerii prealabile pentru a începe urmărirea penală în cazurile de abandon de familie. Procurorii vor putea acționa din oficiu, bazându-se pe informații primite de la executorii judecătorești sau alte surse oficiale. Această schimbare ar putea transforma neplata pensiei de întreținere dintr-o dispută privată într-o chestiune de interes public.
Prin această inițiativă, Alina Gorghiu transmite un mesaj clar: obligațiile față de copii nu sunt opționale. Neplata pensiei de întreținere constituie o formă de violență economică care trebuie sancționată de stat. Justiția trebuie să protejeze victimele și să nu le lase singure în fața abuzurilor.
Proiectul legislativ are ca scop asigurarea faptului că drepturile copiilor la întreținere sunt protejate. Eliminarea plângerii prealabile și recunoașterea neplății ca formă de violență economică oferă un instrument mai eficient pentru combaterea acestei probleme sociale. Hotărârile judecătorești privind obligațiile de întreținere vor putea fi puse în aplicare mai ușor, fără ca părinții să fie nevoiți să parcurgă proceduri birocratice complicate.
Viitorul acestei propuneri legislative depinde acum de dezbaterile din Parlament. Dacă va fi adoptată, aceasta ar putea reprezenta un pas important în protejarea copiilor și a părinților care îi cresc de efectele negative ale neplății pensiei de întreținere. Inițiativa arată clar că interesul copilului și responsabilitatea statului față de cei vulnerabili sunt priorități în societatea românească.
