Bucuresti si Ilfov produc mai multa energie solara decat Vidraru. Record pe timp de canicula

Cifrele care schimba harta energetica

Datele oficiale ale Transelectrica arată o realitate nouă pentru rețeaua națională. Ilfovul a ajuns la o capacitate fotovoltaică instalată de 281 MW. Orașul București adaugă alți 127 MW la sistem.

Împreună, cele două regiuni formează o capacitate combinată de 408 MW.

Puterea proiectată a celebrei hidrocentrale de la Vidraru este de doar 220 MW. Județul Ilfov domină clar clasamentul național la energia verde produsă de prosumatori. Românii au instalat masiv panouri solare din fonduri proprii pentru a-și reduce facturile, depășind județe cu tradiție precum Timiș (191 MW), Dolj (151 MW), Bihor (149 MW) și Argeș (129 MW).

Record absolut la nivel national

Pe 29 iunie, în jurul prânzului, sistemul energetic național a înregistrat o producție totală de 6099 MW. Din această cantitate uriașă, energia solară a reprezentat 43,85%.

Iar cifrele detaliate confirmă o schimbare radicală a surselor. Așa cum arată datele centralizate de Libertatea într-o analiză recentă, energia solară a generat 2673 MW. Hidrocentralele au contribuit cu 1375 MW, sectorul nuclear cu 677 MW, centralele pe cărbune cu 610 MW, iar instalațiile pe bază de hidrocarburi cu 588 MW. La coada clasamentului au rămas biomasa cu 52 MW și eolienele cu abia 8 MW.

V-ați gândit vreodată cât de dependent este sistemul de soare în aceste zile toride?

Bateriile goale si pretul energiei

Numai că producția record de la prânz vine cu un dezavantaj critic. Sistemul național de stocare rămâne o problemă majoră. Pe 29 iunie, bateriile au reușit să injecteze în rețea o valoare infimă de doar 113 MW. După-amiaza, când radiația solară a scăzut, producția s-a prăbușit imediat.

Până la urmă, energia trebuie păstrată undeva pentru orele de vârf. În prezent, românii de la Aj Brand instalează mai multe baterii de stocare a energiei, totalizând 2.204 MWh. Proiectele vor fi gata la jumătatea lui 2027. Pe plan extern, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a semnat pe 26 iunie la Luxemburg acordul tripartit privind stocarea energiei (care prevede capacități de patru ori mai mari până în 2030).

Dincolo de cifre, stocarea atrage fonduri masive. Comisia Europeană a aprobat o schemă de sprijin de 150 de milioane de euro, echivalentul a 764 de milioane de lei. Totuși, un expert avertizează clar că bateriile de stocare ar scumpi electricitatea și mai mult pentru consumatorul final.

Contextul politic al momentului

Și în timp ce sistemul energetic trece prin transformări majore sub soarele arzător, tensiunile continuă pe scena politică de la București. Fostul președinte Traian Băsescu a descris direct blocajul negocierilor din coaliție.

„Grindeanu nu vrea premier, Bolojan vrea să rămână nelimitat, iar Nicușor Dan nu vrea anticipate”, a declarat Traian Băsescu.

Între timp, pe frontul energetic, capacitatea totală de stocare a României a crescut de la 1.100 MWh în aprilie 2026 la 1.630 MWh la mijlocul lunii iunie, cu o putere instalată de 878 MW. Ținta finală asumată prin schema europeană este instalarea unor sisteme de cel puțin 2.174 MWh până exact la data de 31 decembrie 2030.