Renunțarea definitivă la zahăr pare decizia supremă pentru sănătate. Un studiu recent prezentat la congresul ENDO 2026 din Chicago arată însă că excluderea completă a zaharozei dintr-o dietă săracă în grăsimi poate declanșa exact problemele pe care încercăm să le evităm. Mai exact, predispune la diabet de tip 2, inflamație intestinală și ficat gras.
Experimentul care schimbă regulile dietelor
Cercetătorii de la Dasman Diabetes Institute din Kuwait City au vrut să vadă cum reacționează organismul la o restricție severă. Au luat 12 șoareci sănătoși și i-au împărțit în două grupuri. Timp de 16 săptămâni, toți au primit o dietă săracă în grăsimi, cu același aport caloric. Diferența a stat strict în compoziția hranei. Primul grup a primit o cantitate obișnuită de zaharoză, în timp ce al doilea grup nu a primit absolut deloc zahăr.
Rezultatele finale i-au luat prin surprindere pe oamenii de știință.
La finalul celor 16 săptămâni, greutatea corporală a rămas asemănătoare în ambele grupuri. Șoarecii privați complet de zahăr au dezvoltat însă o toleranță scăzută la glucoză și o sensibilitate redusă la insulină. Cercetătorii au observat și niveluri mai mici ale insulinei pe nemâncate, alături de schimbări drastice ale hormonilor care reglează metabolismul și pofta de mâncare. Iar asta nu e tot. Au apărut semne clare de ficat gras și inflamație hepatică.
„Eliminarea totală a zaharozei dintr-o dietă săracă în grăsimi poate perturba în mod neașteptat sănătatea intestinală și poate favoriza inflamația și disfuncția metabolică, subliniind că o alimentație echilibrată este mai importantă decât eliminarea totală a zahărului“, a declarat Rasheed Ahmad, cercetător principal al studiului.
De ce are nevoie intestinul de puțin dulce
V-ați gândit vreodată că bacteriile bune din stomac au nevoie de zahăr ca să supraviețuiască? Anumite familii de bacterii benefice se hrănesc exact cu zaharuri simple și glucide. Când fermentează acest combustibil, ele produc acizi grași cu lanț scurt. Acești compuși hrănesc direct celulele care căptușesc colonul, mențin peretele intestinal intact, susțin absorbția nutrienților și stimulează eliberarea hormonilor care reglează răspunsul la insulină.
Când tăiem complet sursa lor de hrană, bacteriile benefice (precum Lactobacillus murinus) pur și simplu mor de foame. Locul lăsat liber este ocupat rapid de specii rezistente la stres și profund dăunătoare. Așa apare fenomenul de intestin permeabil, un stadiu în care toxinele trec prin peretele deteriorat direct în sânge și declanșează un răspuns inflamator sever.
„Rezultatele indică faptul că eliminarea completă a zaharozei dintr-o dietă săracă în grăsimi poate afecta negativ microbiota intestinală și sănătatea metabolică”, a precizat Rasheed Ahmad.
Așa cum a relatat Hotnews într-o analiză detaliată a acestui experiment, descoperirea dă peste cap multe reguli de nutriție. Și la noi în România, dietele drastice care promit minuni prin tăierea completă a unei grupe alimentare sunt extrem de populare. Numai că organismul funcționează pe bază de echilibru, nu de extreme.
Reacția medicilor specialiști în obezitate
Dar medicii care tratează zilnic pacienți cu probleme de greutate privesc aceste date cu o doză de prudență. Până la urmă, reducerea dulciurilor rămâne o armă de bază împotriva kilogramelor în plus.
Mir Ali, chirurg bariatric și director medical al MemorialCare Surgical Weight Loss Center din SUA, recunoaște că datele sunt atipice. „Am fost surprins să văd acest rezultat, deoarece reducerea aportului de carbohidrați și de zahăr stă la baza mai multor strategii reușite de slăbire“, a declarat medicul american. El subliniază însă că nu trebuie să abandonăm complet eforturile de a mânca sănătos. „În ansamblu, cred că beneficiile depășesc posibilele efecte negative”, a spus dr. Mir Ali.
La rândul ei, Nneoma Oparaji, medic specializat în medicina obezității din Houston, avertizează împotriva regulilor simplificate excesiv. Faptul că bacteriile au nevoie de zaharoză nu înseamnă că zahărul procesat e brusc sănătos. Arată doar că șocul eliminării lui bruște strică flora intestinală, iar calitatea alimentelor, aportul de fibre și tipul de grăsimi trebuie analizate împreună.
Cât zahăr este permis zilnic
Să fim serioși, nimeni nu ne recomandă să ne întoarcem la sucuri acidulate și prăjituri industriale. Studiul s-a concentrat strict pe eliminarea zaharozei dintr-o dietă deja săracă în grăsimi, nu din meniul modern plin de alimente ultraprocesate. Autorii au atras atenția că rezultatele s-ar putea să nu se aplice celor care țin diete ketogenice, care sunt foarte sărace în carbohidrați dar bogate în grăsimi.
„Această cercetare ar putea influența viitoarele recomandări alimentare, punând accentul pe menținerea unui microbiom intestinal sănătos, în loc să se concentreze exclusiv pe restricția de zahăr. Pe termen lung, aceste rezultate ar putea contribui la îmbunătățirea strategiilor de prevenire și gestionare a tulburărilor metabolice, a bolii ficatului gras și a afecțiunilor inflamatorii cronice“, a adăugat autorul studiului.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea zaharurilor libere la sub 10% din aportul caloric zilnic, cu un prag ideal sub 5%. Pentru un adult care consumă 2.000 de calorii pe zi, această limită oficială se traduce prin maximum 50 de grame de zaharuri libere, echivalentul a 12 lingurițe.
