Președintele Chinei, Xi Jinping, trage un semnal de alarmă și cere accelerarea construirii unui sistem energetic modern, menit să protejeze a doua economie a lumii de șocurile globale. Decizia vine în contextul tensiunilor majore de pe piețele internaționale, generate de conflictul care durează de cinci săptămâni între Iran și Statele Unite.
O strategie dictată de la vârf
Liderul de la Beijing a insistat asupra nevoii de a dezvolta rapid hidroenergia, de a proteja ecosistemele și de a continua extinderea energiei nucleare într-un mod „sigur și ordonat”. Iar mesajul său politic a fost transmis fără echivoc prin intermediul televiziunii publice.
„Conducerea Partidului a înțeles profund tendințele globale din energie și a luat decizii majore pentru aprofundarea strategiei de securitate energetică”, a declarat Xi.
E drept că liderul chinez nu a menționat direct războiul din regiune, dar contextul este imposibil de ignorat, mai ales că Teheranul refuză în continuare redeschiderea rapidă a Strâmtorii Ormuz, în ciuda unei inițiative diplomatice mediate de Pakistan.
Cărbunele, pilonul de bază
În ciuda investițiilor în surse alternative, Xi Jinping a reafirmat rolul central al cărbunelui în arhitectura energetică a țării. „Faptul că am fost printre primii care au dezvoltat energia eoliană și solară s-a dovedit o decizie vizionară. În același timp, energia pe bază de cărbune rămâne fundamentul sistemului nostru energetic și trebuie să continue să ofere sprijin”, a afirmat liderul chinez.
V-ați fi așteptat la altceva de la țara care operează peste jumătate din capacitatea globală de producție a energiei pe cărbune? Poziția de cel mai mare emitent de carbon din lume este adesea criticată în Occident, însă Beijingul susține că această resursă este indispensabilă pentru stabilitate și pentru asigurarea unei rezerve flexibile.
Paradoxul chinezesc: verde, dar cu risc redus
Dar, dincolo de discursul despre cărbune, specialiștii în energie consideră că Beijingul stă, de fapt, mai bine decât alte mari economii. Cum vine asta? Peste jumătate din mixul energetic este asigurat de cărbunele intern, iar importurile de petrol care tranzitează tensionata Strâmtoare Ormuz reprezintă doar circa 5% din consumul total de energie al țării. Vulnerabilitatea la șocurile din Orientul Mijlociu este, la o privire mai atentă, destul de redusă.
Oficial, Beijingul își reafirmă angajamentul pentru o economie curată. Noul model energetic (aflat deja în dezvoltare) va fi „mai verde, mai diversificat și mai rezilient”, oferind o bază solidă pentru securitatea energetică și creșterea economică pe termen lung.
Proiecte gigantice în Tibet
Și nu sunt doar vorbe. China continuă să investească masiv în proiecte de infrastructură energetică. În iulie anul trecut, de exemplu, a demarat construcția celui mai mare baraj hidroenergetic din lume, amplasat pe marginea estică a Podișului Tibetan.
Chiar luni, compania China General Nuclear Power Group a anunțat startul lucrărilor la o nouă centrală solară termică. Aceasta va fi construită tot în Tibet, la o altitudine impresionantă de 4.550 de metri.
