Gerul lovește crunt. Liderii lumii se adună în luxosul Davos. Președintele Volodimir Zelenski, însă, a rămas la Kiev, unde coordonează o luptă disperată contra frigului și a întunericului. O decizie luată în ultimul moment, forțată de o criză energetică masivă, care lasă o miză uriașă în aer: un plan de reconstrucție de sute de miliarde de dolari, relatează Adevărul.
Liderul ucrainean nu s-a mai suit în avionul spre Elveția. A rămas acasă. Gestionează direct consecințele teribile ale ultimelor atacuri rusești, care au lăsat o mare parte din populație fără căldură și curent, nu doar în capitală, ci și în alte orașe mari, după cum transmite agenția EFE, preluată de Adevărul. Absența sa de la Forumul Economic Mondial nu e doar un gest, ci ar putea costa scump din punct de vedere financiar.
60% din Kiev în beznă, 4.000 de blocuri îngheață de frig
Situația din capitala Ucrainei este de coșmar. Zelenski însuși a confirmat dezastrul într-un mesaj postat miercuri, imediat după o ședință de urgență. „Am avut o reuniune specială de coordonare în sectorul energetic”, a anunțat el. Cifrele? Îngrijorătoare.
Aproape 60% din Kiev stă pe întuneric. Mai rău, cu temperaturi care au picat mult sub zero, circa 4.000 de blocuri nu mai au deloc căldură. O lovitură directă asupra civililor, menită să provoace o criză umanitară în miez de iarnă. Probleme la fel de serioase sunt și în regiunile Harkov, Sumî, Cernigău și Dnipropetrovsk, unde infrastructura energetică a fost lovită metodic.
Într-o cursă contra cronometru, ministrul de externe Andrii Sibiga a început să-și sune omologii din țările aliate. Scopul e clar: să obțină sprijin internațional de urgență pentru a repara ce se mai poate și a ține sistemul pe linia de plutire.
Miza de 800 de miliarde de dolari și condiția pusă de Zelenski
Ironia sorții… În timp ce țara lui îngheață, la Davos se vorbește despre viitorul ei. Un viitor estimat la 800 de miliarde de dolari – valoarea acordului de reconstrucție postbelică. Zelenski știa perfect miza. Chiar cu o zi înainte, pusese o condiție fermă pentru participarea sa la forum.
Președintele declarase marți că va veni în Elveția doar dacă ar fi avut „garanția unor rezultate concrete pentru Ucraina”. Nu-l interesau pozele și discursurile goale. Voia acorduri clare de redresare economică și de securitate cu Washingtonul și partenerii occidentali. Progrese, nu promisiuni. Decizia de a rămâne la Kiev arată unde îi este prioritatea: supraviețuirea imediată a cetățenilor săi, chiar dacă asta periclitează negocierile pe termen lung.
Cum a ajuns Groenlanda să umbrească soarta Ucrainei la Davos
Ca și cum situația nu era destul de încurcată, o altă problemă a acaparat atenția la summit. O mișcare total neașteptată, care a schimbat agenda. Potrivit Financial Times, vechea intenție a lui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda a stârnit o opoziție puternică din partea unor state europene.
Această dispută, fără nicio legătură aparentă cu Ucraina, a mutat centrul de greutate al negocierilor. Subiectul reconstrucției Ucrainei, deși prezent, a fost eclipsat de noua tensiune transatlantică. O ambiție teritorială a lui Trump a riscat să pună în pericol un ajutor vital pentru o țară în plin război.
Discuții discrete în Elveția, în timp ce Ucraina se luptă cu gerul
Chiar și fără Zelenski, canalele de comunicare nu s-au închis de tot. La Davos, delegația Kievului a avut discuții cu trimișii speciali ai lui Donald Trump. De cealaltă parte a mesei, surpriză sau nu, s-a aflat și emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev.
Subiectul oficial al acestor întâlniri paralele a fost soluționarea conflictului prin negocieri. Dar, în timp ce diplomații discutau în săli de conferințe încălzite, la mii de kilometri distanță, ucrainenii încercau să supraviețuiască unei ierni care se anunță cea mai grea din istoria lor recentă.
