O simplă campanie de dezinformare pe rețelele sociale a declanșat cea mai gravă criză a migrației din ultimii ani între Maroc și Spania. Aproximativ 60.000 de persoane au luat cu asalt enclava spaniolă Ceuta în doar câteva zile, convocate de postări virale care anunțau fals deschiderea granițelor.
Cum s-a organizat asaltul pe internet
Totul a pornit de la un cont de Instagram numit Haraga Ceuta. Acolo a apărut prima informație falsă despre deschiderea frontierei. Iar de aici, algoritmul a preluat controlul. Pe grupurile de Facebook precum Fnideq Bab Sebta, utilizatorii au început să distribuie capturi de ecran de pe platformele de urmărire a navelor pentru a găsi momentele în care patrulele pazei de coastă spaniole erau mai puține. Pe TikTok au apărut hărți exacte cu rutele de înot, pornind din orașul marocan Fnideq sau din satul Belyounech, pe un traseu de cinci kilometri pe lângă digul de frontieră.
V-ați gândit vreodată cât de repede se poate destabiliza o graniță europeană doar cu un telefon mobil? Pentru România, care gestionează mii de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene, vulnerabilitatea demonstrată la Ceuta arată o nouă realitate a migrației, unde zvonurile online bat orice sistem radar clasic.
„Am văzut online că granița era deschisă și am decis să plec”, a declarat Omar Danbor, un tânăr de 17 ani din Fnideq, în timp ce se întorcea epuizat pe coastă.
Tragedia de la dig și victimele
Când primele valuri de oameni au ajuns pe țărmurile din Ceuta, pe digul îngust de beton a izbucnit haosul absolut. Migranții s-au călcat efectiv în picioare pe pietrele alunecoase. Mulți au căzut în apă și au rămas blocați sub greutatea celorlalți, fără să mai poată ieși la suprafață.
Bilanțul este tragic.
Autoritățile au confirmat că peste 80 de migranți au murit. Dintre aceștia, cel puțin 72 și-au pierdut viața pe partea spaniolă a graniței, iar alți 11 au murit pe partea marocană.
„Am călcat pe fața unui om mort în timp ce ieșeam. Dumnezeu să mă ierte pe mine și pe toți cei ale căror cadavre au fost găsite”, a povestit Lahcen Kalouch, un migrant marocan care a reușit să ajungă în Ceuta înainte de a se întoarce acasă complet devastat.
Un adolescent de 16 ani, care a preferat să rămână anonim, a descris intervenția în forță a poliției: „Au tras cu gaze lacrimogene în mine și m-au bătut cu bastoanele. Nu există nimic acolo pentru mine. Voiam doar să îmi pot întreține mama”.
Acuzații de trafic și confuzia legată de Pedro Sánchez
O analiză publicată recent de Euronews arată că mulți tineri au interpretat greșit noile măsuri legislative din Spania. Mai exact, o decizie a premierului Pedro Sánchez de a regulariza statutul unor migranți (destinată inițial cetățenilor din America Latină aflați deja în țară înainte de 1 ianuarie) a fost tradusă pe internet ca o invitație deschisă.
„Pedro Sánchez este un mincinos. Ne-a spus că dacă venim, vom primi locuri de muncă și acte, dar ne-au trimis înapoi”, a acuzat Adam Assil, un migrant din Casablanca.
Numai că autoritățile din ambele state refuză să dea vina doar pe rețelele sociale. Ministerele de Interne din Spania și Maroc susțin că rețelele de trafic de persoane au orchestrat totul. Să fim serioși, migranții care au supraviețuit resping total această variantă oficială.
„Nimeni nu m-a traficat. Am ales să merg de bunăvoie, dar acea țară nu merită un asemenea sacrificiu”, a precizat Kalouch.
Omar Danbor a confirmat aceeași poveste: „Nu există mafii. Granița era deschisă și am trecut. Dar acum regret”.
Geograful marocan Mustapha Azaitraoui, specializat în dinamica migrației, ridică o problemă gravă de sistem instituțional. „Nimeni nu a explicat cum au reușit acești oameni să treacă granița. Dacă un grup mare de oameni poate trece granița în aceste circumstanțe, sugerează o problemă de securitate mai largă care nu a fost încă recunoscută public”, a explicat expertul.
Dincolo de iluziile vândute pe internet, realitatea economică din Maroc explică disperarea oamenilor. Deși economia țării va crește cu 4,5% în acest an, șomajul în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a ajuns la 37%, iar printre absolvenții de universitate rata este de aproape 20%.
