10 voturi PSD au decis soarta Mercosur. România, ruptă în două la Bruxelles

Miercuri, Parlamentul European a decis să trimită controversatul acord UE-Mercosur la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). O mișcare care, în practică, îi pune frână. Scorul final, conform HotNews.ro, a fost 334 la 324. Decizia ar putea amâna intrarea în vigoare a înțelegerii cu până la doi ani. Surprinzător sau nu, voturile românilor au fost cheia.

PSD și AUR, de aceeași parte a baricadei. Cum s-au împărțit voturile românilor

Harta politică de acasă s-a transpus aproape la indigo la Strasbourg, dar cu alianțe de moment total neașteptate. Toți cei 10 europarlamentari social-democrați au votat „pentru” sesizarea Curții, umăr la umăr cu reprezentanții AUR și alți câțiva conservatori. PSD a marcat momentul, firesc, printr-un comunicat triumfător: „Cele 10 voturi ale europarlamentarilor PSD au făcut diferența!”.

Lista celor 16 români care au apăsat butonul pentru blocarea temporară a acordului include nume cunoscute:

• De la PSD: Dragoș Benea, Gheorghe Cârciu, Andi Cristea, Vasile Dîncu, Gabriela Firea, Claudiu Manda, Victor Negrescu, Ștefan Mușoiu, Dan Nica și Mihai Tudose.
• De la AUR și afiliații săi: Șerban Dimitrie Sturdza, Claudiu Târziu, Georgiana Teodorescu.
• Alți europarlamentari: Cristian Terheș, Nicu Ștefănuță și Luis Lazarus.

În tabăra opusă, europarlamentarii PNL, USR, UDMR și PMP au votat „împotriva” trimiterii acordului la CJUE. Ei ar fi vrut ca implementarea să meargă mai departe, mai repede. Pe lista lor îi găsim pe Rareș Bogdan, Siegfried Mureșan, Adina Vălean (PNL), Dan Barna (USR), Eugen Tomac (PMP) și pe cei doi reprezentanți UDMR, Lorant Vincze și Iuliu Winkler.

Singura care nu a fost în nicio tabără: Diana Șoșoacă. S-a abținut.

Miza reală: frica de carnea și zahărul ieftin din America de Sud

Dar de unde toată această încrâncenare? Miza este imensă și are legătură directă cu agricultura europeană. Eurodeputatul PSD Claudiu Manda a lămurit lucrurile pe Facebook, spunând că partidul său „nu contestă beneficiile Mercosur, însă nu putem accepta ca acestea să fie obținute în dauna unor sectoare de activitate importante pentru economia țării noastre”.

O bătălie veche, de fapt.

Acordul ar urma să anuleze taxele vamale pentru mai bine de 90% din produsele schimbate între cele două blocuri. Asta ar fi mană cerească pentru exporturile europene de mașini, utilaje sau chimicale. Însă problema e la importuri. Tratatul ar deschide larg piața europeană pentru carnea de vită, zahărul, orezul, mierea și soia din America de Sud. Produse la costuri mult mai mici. Cu standarde de mediu și sociale complet diferite. Fermierii din Franța, Polonia, Irlanda sau Belgia au ieșit deja în stradă, de teama că vor fi striviți de o competiție neloială.

Ce este Mercosur, gigantul economic negociat timp de 25 de ani

Mercosur, adică Piața Comună a Sudului, este un bloc comercial format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Discuțiile cu Uniunea Europeană? Au început în 1999. S-au întins pe un sfert de secol, un drum lung, presărat cu nenumărate dispute și blocaje politice. Dacă s-ar semna, acordul ar da naștere celei mai mari zone de liber schimb din lume. Peste 700 de milioane de locuitori. Aproximativ 30% din PIB-ul global. Tocmai această anvergură îl face atât de dorit de unii și atât de contestat de alții. E un proiect economic capabil să redeseneze hărțile comerciale ale lumii.

Acordul, pe pauză. Ce urmează acum?

Votul de miercuri a pus totul pe pauză. Acum, mingea este în terenul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Judecătorii vor analiza textul la sânge, să vadă dacă respectă tratatele europene, mai ales la capitolele mediu și drepturile omului. Procesul e lent. Estimările spun că ar putea dura chiar și doi ani.

Practic, votul în care românii au jucat rolul central a amânat o decizie finală și a redeschis cutia Pandorei. Coincidență că scorul a fost atât de strâns? Greu de crezut. Dezbaterile sunt departe de a se fi încheiat.