Peste 1.000 de vizitatori dorm în fiecare noapte în imobile din București care se pot prăbuși la un cutremur major. Deși legislația interzice explicit închirierea acestor spații, sute de proprietăți cu risc seismic ridicat funcționează nestingherite pe marile platforme de rezervări online.
Cum sunt ascunse pericolele pe platformele online
O amplă documentare publicată recent de Hotnews scoate la iveală o realitate alarmantă pentru piața turistică din Capitală. La sfârșitul lunii mai, experții de la Re:Rise (o organizație românească ce activează în domeniul reducerii riscului seismic) au identificat cel puțin 207 proprietăți cu risc seismic ridicat, adică încadrate în clasa RS1, care primeau turiști.
Cifrele vorbesc de la sine.
Booking.com avea listate 116 astfel de apartamente, Airbnb găzduia 47 de anunțuri, iar 44 de locuințe figurau pe ambele platforme simultan. Toate aceste imobile se află în clădiri clasificate la cel mai înalt nivel de risc seismic, unde legea adoptată în 2024 interzice strict orice formă de închiriere. Proprietarii care ignoră interdicția riscă amenzi cuprinse între 1.000 de euro și 2.000 de euro.
Dar cum sunt convinși clienții să plătească pentru aceste spații? Riscurile structurale sunt rareori explicate clar vizitatorilor. Nici Airbnb și nici Booking.com nu le cer gazdelor să declare starea tehnică a clădirilor. Dintre anunțurile verificate, doar două menționau clasa de risc seismic, încercând să minimalizeze vizibil pericolul.
Un proprietar a scris în descrierea locuinței sale că imobilul „poate apărea în clasificările mai vechi privind riscul seismic”. Imediat, acesta a adăugat o justificare, susținând că acest detaliu este „obișnuit pentru clădirile istorice din centrul orașului”. Un alt anunț folosea o formulare bizară în limba română, precizând că blocul are un „punct”.
Ce înseamnă asta concret pentru un turist străin care nu cunoaște realitățile locale? Absolut nimic, deoarece vizitatorii străini nu au cum să înțeleagă avertismentul bulinei roșii atunci când textul nu este explicat în engleză.
Ce spun turiștii și cum se apără companiile de rezervări
Să fim serioși, mulți clienți se ghidează doar după pozele din interior și poziționarea pe hartă. Printre cazurile descoperite se numără un „apartament de designer” situat direct în Piața Universității, închiriat cu 100 de euro pe noapte. O singură recenzie trăgea un semnal de alarmă, clientul notând că imobilul „părea nesigur din exterior”. O altă gazdă de top din București promovează cel puțin șase apartamente în clădiri cu risc seismic maxim. Unul dintre ele, aflat în Piața Romană, este vândut oaspeților drept o combinație de „farmec clasic cu confort modern”.
Ana Todor, o turistă care a rezervat în 2025 două sejururi prin Airbnb în apartamente din clădiri RS1, a povestit că a avut impresia că proprietarii și platformele „mizau” pe faptul că oaspeții nu vor analiza prea atent regulile și reglementările.
„Dar când am ajuns acolo, clădirea arăta groaznic din exterior și nu mi-a dat o impresie bună”, a explicat turista. Ea a descris perfect tactica proprietarilor: „Descrierile care minimalizează pericolul sunt ca un plasture cu Hello Kitty pus pe o crăpătură adâncă.”
Până la urmă, companiile internaționale își apără modelul de business. Un purtător de cuvânt al Airbnb a reacționat oficial la aceste dezvăluiri.
„Siguranța este o prioritate pentru Airbnb și tratăm cu seriozitate astfel de probleme. În prezent, investigăm situația pe baza informațiilor disponibile, pentru a putea lua măsurile adecvate”, a declarat reprezentantul companiei.
Iar replica Booking.com a mers în aceeași direcție a responsabilității plasate la parteneri. „Partenerii noștri din domeniul cazării trebuie să se asigure că sunt la curent cu obligațiile lor și că acționează în conformitate cu toate legile locale, iar noi dispunem de un proces solid prin care autoritățile pot raporta orice anunțuri care le suscită îngrijorare”, a transmis un purtător de cuvânt al platformei.
Autoritățile pasează responsabilitatea. Doar 35 de clădiri consolidate
Dincolo de declarațiile corporative, problema rămâne în curtea statului român. Matei Sumbasacu, inginer structural și fondator al organizației Re:Rise, arată cu degetul spre platforme, dar și spre administrația locală. „Am încercat tot ce era posibil pentru a atrage atenția platformelor asupra acestei probleme, dar ne-au spus că este responsabilitatea proprietarilor, nu a lor”, a precizat inginerul, adăugând că autoritățile române „au fugit întotdeauna de această responsabilitate”.
Numai că Primăria Municipiului București are propria variantă. Reprezentanții instituției au transmis că poliția locală face inspecții la clădirile cu risc seismic exclusiv în urma unor plângeri. Instituția susține că a cerut Ministerului Turismului să includă interdicția de închiriere a locuințelor RS1 direct în procesul de autorizare și că a trimis deja 3.000 de notificări de informare către proprietari.
Și pentru că statul se mișcă greu, societatea civilă acționează. Cei de la Re:Rise au început să lipească autocolante cu coduri QR direct pe cutiile de chei ale apartamentelor de vacanță din clădirile periculoase. Turiștii care scanează codul sunt redirecționați către informații reale despre vulnerabilitatea seismică a proprietății.
Bucureștiul rămâne cea mai vulnerabilă capitală din UE la cutremure. Bilanțul seismului din 1977 arată că 32 de clădiri s-au dărâmat în mai puțin de un minut, provocând moartea a peste 1.500 de persoane și rănirea altor 10.000. Astăzi, în Capitală există cel puțin 404 clădiri clasificate oficial în clasa RS1.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că Bucureștiul a înregistrat peste 2 milioane de vizitatori în anul 2023. totusi din 1994 și până astăzi, doar 35 de clădiri au fost consolidate în Capitală, lucrările începute după 1977 fiind oprite definitiv atunci când Nicolae Ceaușescu a redirecționat fondurile pentru construcția Palatului Parlamentului.
