Țările europene pregătesc măsuri drastice pentru a limita accesul copiilor la rețelele sociale. Datele arată o creștere clară a dependenței în rândul tinerilor, iar România se află chiar în fruntea clasamentului negativ, fetele fiind cele mai afectate de această tendință.
Romania conduce topul european al dependentei
Un studiu susținut de Organizația Mondială a Sănătății arată clar dimensiunea fenomenului. Utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022.
Euronews a relatat luni dimineața că studiul HBSC (Health Behaviour in School-aged Children) definește această utilizare problematică printr-o scară comportamentală. Aceasta măsoară simptome precum incapacitatea de a reduce timpul petrecut online, neglijarea altor activități și apariția conflictelor sau a consecințelor negative ca rezultat al timpului petrecut online.
Și unde se află țara noastră în acest peisaj? Exact la vârful clasamentului. Potrivit adolescenților de 15 ani chestionați, unele dintre cele mai ridicate rate de utilizare problematică s-au înregistrat în România, Irlanda și Malta. La polul opus găsim Olanda, Danemarca și Estonia, care au raportat cele mai scăzute niveluri.
Fetele resimt o presiune uriasa in mediul online
Peste tot în țările analizate, fetele au raportat niveluri vizibil mai mari de utilizare problematică decât băieții. Diferența este uriașă în România, unde 28% dintre fetele de 15 ani au raportat o utilizare problematică, comparativ cu doar 18% dintre băieți. În Irlanda, cifrele au fost de 25%, respectiv 13%.
Mai mult, fetele sunt mult mai predispuse să declare că țin legătura cu prietenii online non-stop. Vorbim de 44% dintre fetele de 15 ani, față de 29% în cazul băieților.
Dar de ce se întâmplă asta?
Raportul explică faptul că fetele tind să fie mai conectate social în mediul online și pot avea o experiență virtuală diferită de cea a băieților. Diverse cercetări au descoperit că adolescentele resimt o presiune mai mare legată de aspectul fizic și de insatisfacția față de propriul corp pe rețelele sociale decât băieții, raportând în același timp și niveluri ușor mai ridicate de experiențe legate de hărțuirea cibernetică (cunoscutul cyberbullying). Până la urmă, presiunea de a arăta perfect pe ecrane își spune cuvântul.
Guvernele europene pregatesc legi restrictive
Iar guvernele încep să ia măsuri dure. Marea Britanie se alătură unei liste tot mai lungi de țări care analizează interzicerea sau limitarea severă a accesului copiilor la rețelele sociale. Franța, Spania, Austria, Grecia și Danemarca discută deja măsuri de restricționare a accesului pentru minori.
Temerile oficialilor variază de la hărțuirea online și designul adictiv al platformelor, până la tragedii care includ sinuciderea și automutilarea. V-ați gândit vreodată cât de greu îi este unui părinte să controleze ce face copilul pe telefon? Ei bine, părinții europeni cer măsuri clare, iar acest sentiment este împărtășit și de părinții din România, care văd zilnic cum copiii lor sunt absorbiți de notificări și mesaje.
Un sondaj YouGov publicat în aprilie a arătat că 79% dintre cetățenii din Franța susțin interzicerea rețelelor sociale pentru tinerii sub 16 ani. Cifre similare apar în Marea Britanie (76%), Germania (74%) și Italia (70%). Majoritatea susține restricțiile și în Spania (68%) sau Polonia (53%). Părinții sunt cei mai vocali susținători ai interdicțiilor, 79% dintre cei cu copii sprijinind o interdicție în Marea Britanie, Italia și Spania.
Politicienii au ascultat acest impuls politic. Adunarea Națională a Franței a aprobat deja o legislație care restricționează accesul la rețelele sociale pentru cei sub 15 ani, în timp ce Spania a propus ridicarea vârstei minime pentru accesul la rețelele sociale la 16 ani.
Piedici legislative pentru noile reguli
Să fim serioși, aplicarea acestor reguli nu va fi deloc ușoară. Multe dintre propunerile discutate în Europa necesită sisteme eficiente de verificare a vârstei și s-ar putea confrunta cu provocări legale și practice conform normelor de la nivelul UE. Din cauza acestor reguli europene, guvernele naționale nu pot pur și simplu să oblige aplicații precum TikTok, Instagram și Snapchat să îi blocheze peste noapte pe tinerii sub 16 ani.
Deși sprijinul public pentru interdicții este la un nivel ridicat, dovezile că acestea sunt eficiente sunt foarte limitate.
Motivul principal este că există foarte puține studii de caz pe termen lung care să le fi permis cercetătorilor să evalueze eficient impactul interdicțiilor asupra bunăstării copiilor.
