Patru morți. Trei dintre ei, copii. Acesta e bilanțul sec al ultimelor lovituri rusești din Harkov. În timp ce Ucraina își plânge morții, la Kiev prinde viață un scenariu aproape de neconceput: alegeri prezidențiale și un referendum pentru pace. Posibil chiar în luna mai. Totul pe fondul unor presiuni tot mai mari venite de la Washington.
Sursa informațiilor? The Guardian, care preia Financial Times. Jurnaliștii de acolo susțin că administrația americană forțează nota, împingând Kievul să găsească o soluție pentru a încheia războiul cât mai repede, ideal înainte de venirea verii, chiar dacă asta ar însemna concesii dureroase. Deși oficialii de la Washington neagă public orice ultimatum, planul pare să meargă înainte, în ciuda faptului că președintele Volodimir Zelenski a spus răspicat, de nenumărate ori, că un scrutin în plin conflict este practic imposibil.
Pace forțată? Dilema lui Zelenski între presiunile SUA și furia Rusiei
Organizarea de alegeri ar fi o schimbare de 180 de grade pentru Zelenski. Până acum, liderul de la Kiev a fost ferm: un vot este nerealist cu milioane de oameni refugiați și cu soldații pe front. Surprinzător sau nu, sursele FT sugerează că Zelenski ar putea anunța acest plan chiar pe 24 februarie, la patru ani de la invazia la scară largă. Punerea lui în practică depinde însă de un factor imprevizibil: negocierile cu o Rusie care nu pare dispusă să cedeze un milimetru din pretențiile sale.
Reacția lui Zelenski este una calculată, dar fermă.
Avertismentul său e clar: „atâta timp cât Rusia continuă să ucidă oameni și să ne distrugă infrastructura, nu va exista suficientă încredere publică în diplomația activă”. Prioritatea absolută este securitatea, a repetat el, mai ales că atacurile asupra civililor și a rețelei energetice nu se opresc. Bilanțul ultimului atac nocturn este crunt. 129 de drone rusești lansate. 112 neutralizate. Cele care au trecut au ucis trei copii mici și pe tatăl lor. Mama lor e la spital.
Războiul se mută în Arctica. NATO și Rusia își arată mușchii la Polul Nord
Tensiunile nu se opresc la granița Ucrainei. Arctica devine noul punct fierbinte de pe hartă. Marea Britanie a anunțat că își va dubla trupele din Norvegia, de la 1.000 la 2.000 de militari, pentru a securiza regiunea. „Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității arctice pe care am văzut-o de la Războiul Rece”, a tunat secretarul britanic al apărării, John Healey. Coincidență? NATO tocmai a lansat oficial misiunea „Arctic Sentry” pentru a-și întări prezența în zonă. Reacția Moscovei nu s-a lăsat așteptată. Ministrul de externe Serghei Lavrov a amenințat cu „contramăsuri, inclusiv militare” dacă Occidentul își sporește prezența în Groenlanda. Și mai direct, șeful apărării din Norvegia, generalul Eirik Kristoffersen, a spus că nu exclude o invazie rusă menită să protejeze activele nucleare din peninsula Kola, aflată periculos de aproape de granița norvegiană.
Germania, paralizată de greve. Lufthansa la sol, haos în transporturi
În timp ce lumea fierbe geopolitic, motorul economic al Europei, Germania, are probleme serioase acasă. Un val de greve a blocat țara, afectând sectorul public – de la grădinițe și spitale, până la transportul în comun. Sindicatul Ver.di cere o majorare salarială de 7% pentru 900.000 de angajați. Angajatorii au respins cererea, oferind doar 5% pe o perioadă de 29 de luni. Joi, haosul se poate extinde în aer. Sindicatele piloților și însoțitorilor de bord de la Lufthansa au anunțat o grevă de 24 de ore. Compania aeriană, aflată în plin proces de reducere a costurilor, a catalogat acțiunea drept „disproporționată”. Pasagerii sunt prinși la mijloc.
Bruxelles-ul se teme de drone. UE pregătește un „zid” tehnologic
O altă amenințare, de data asta tehnologică, agită capitalele europene. Luni de zile, drone neidentificate au dat peste cap activitatea unor aeroporturi mari. Acum, Comisia Europeană a pus pe masă un plan de contraatac. Acesta vizează dezvoltarea accelerată a tehnologiilor anti-dronă și crearea unui „Centru de Excelență Anti-Drone” la nivelul întregii Uniuni. Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, vrea să transforme „conceptului unui Zid de Drone dintr-o viziune politică într-o realitate industrială”. Scopul final este un „scut sofisticat, cu mai multe straturi, care poate detecta și neutraliza orice amenințare în timp real”. O dovadă clară că pericolele viitorului sunt deja aici.
