Mii de albanezi au ieșit miercuri seară pe străzile din Tirana pentru a cere demisia premierului Edi Rama. Manifestația a ajuns la a zecea zi consecutivă și s-a transformat dintr-o mișcare ecologistă într-un protest masiv anti-sistem.
De la o insula la furie nationala
Protestatarii s-au strâns în Piața Skënderbej din capitală și au mărșăluit spre clădirea parlamentului. Oamenii acuză atât guvernul, cât și partidele de opoziție că nu reușesc să rezolve problemele economice și politice ale țării.
Mulțimea a scandat repetat „Rama la închisoare, Berisha la închisoare”. Sali Berisha este fostul prim-ministru și actualul președinte al Partidului Democrat din Albania.
Dar cum s-a ajuns aici? Mișcarea a pornit inițial ca o opoziție față de un proiect de dezvoltare turistică în zona Pishe Poro și pe insula Sazan.
Până la urmă, scânteia a fost aprinsă de un proiect imobiliar.
Este vorba despre o investiție propusă de o companie legată de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, într-o zonă de coastă protejată. Organizatorii au transformat acum mișcarea într-o demonstrație la nivel național, programată special să coincidă cu aniversarea fondării Ligii de la Prizren (un eveniment din secolul al XIX-lea considerat simbolul unității naționale albaneze).
Conditiile strazii si reactia premierului
O relatare publicată recent de Euronews arată că protestatarii au formulat cinci cereri clare în timpul marșurilor din ultimele zile.
Acestea includ demisia guvernului, abrogarea legislației și a prevederilor privind statutul special pentru investitorii strategici, retragerea Pachetului Montan, anularea modificărilor aduse Legii privind Ariile Protejate și abrogarea amendamentelor la Legea Patrimoniului Cultural.
Guvernul de la Tirana vede lucrurile complet diferit. Oficialii susțin că dezvoltarea pe coasta Mării Adriatice ar transforma fosta națiune comunistă, ajutând-o să intre pe piața turismului de lux și grăbind aderarea la Uniunea Europeană.
Iar proiectul vizat nu este deloc mic. Acesta presupune o dezvoltare de coastă în zona Lagunei Narta, care este o rezervație de animale sălbatice, și un resort mai mic pe insula nelocuită Sazan, o fostă bază militară din perioada comunistă.
Edi Rama a declarat săptămâna trecută că opoziția față de proiectul imobiliar propus pe coasta de sud a țării este amplificată de boți, narațiuni antisemite și forțe externe ostile pentru a alimenta tensiunile în Albania.
Avertisment direct de la Bruxelles
Ce înseamnă asta concret pentru parcursul european al țării și cum rezonează cu regulile stricte pe care și România a trebuit să le aplice la aderare? Când vrei în UE, legislația de mediu nu se negociază la colț de stradă, lucru pe care autoritățile de la București l-au învățat pe propria piele în anii lungi de negocieri pentru integrare.
Avertismentul oficial a venit imediat.
Marți, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a cerut autorităților albaneze să „acționeze fără întârziere” pentru a nu pune în pericol candidatura țării la UE. Aderarea necesită alinierea strictă la normele de mediu ale blocului comunitar.
Guillaume Mercier, purtătorul de cuvânt al instituției europene, a transmis un mesaj clar de la tribuna oficială.
„Albania ar trebui să se abțină de la acțiuni care ar putea submina îndeplinirea criteriului de referință final, în acest caz Capitolul 27, și asa ca ne așteptăm ca autoritățile albaneze să acționeze fără nicio întârziere”, a declarat oficialul european, făcând referire la capitolul de negocieri care obligă țările candidate să respecte regulile de mediu.
Numai că protestatarii nu dau semne că ar ceda presiunilor sau că s-ar întoarce acasă prea curând.
Organizatorii au anunțat ferm că manifestațiile vor continua și în zilele următoare pe străzile din Tirana, iar lista celor cinci revendicări rămâne neschimbată pe masa guvernului.
