Germania și Franța au abandonat oficial proiectul comun pentru dezvoltarea unui avion de luptă de nouă generație, o inițiativă masivă evaluată la peste 100 de miliarde de euro. Decizia vine după ani întregi de dispute tehnice și neînțelegeri între companiile implicate în producție.
Discutiile finale de la summitul din Muntenegru
Cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au tranșat soarta programului săptămâna trecută. Cei doi lideri au discutat viitorul aeronavei în marja summitului Uniunii Europene și al statelor din Balcanii de Vest, organizat în Muntenegru.
Acolo au concluzionat că nu mai există nicio perspectivă realistă pentru a debloca negocierile dintre principalii parteneri industriali: grupul aerospațial Airbus (care reprezintă interesele Germaniei și Spaniei) și compania franceză Dassault Aviation. În consecință, Merz i-a recomandat lui Macron să oprească dezvoltarea aeronavei comune, iar Palatul Élysée a confirmat ulterior discuția, exprimându-și regretul pentru eșecul companiilor de a ajunge la un acord.
Iar lucrurile s-au oprit aici.
De ce a esuat afacerea franco-germana
Lansat în 2017 de Emmanuel Macron și fosta cancelară germană Angela Merkel, programul trebuia să fie piatra de temelie a apărării europene. Conceptul presupunea un avion de luptă de generația a șasea, care să zboare alături de drone autonome și să fie conectat printr-o rețea digitală securizată numită „combat cloud”.
Numai că, dincolo de planurile de pe hârtie, negocierile s-au lovit de orgolii naționale. Ce s-a întâmplat mai exact? Airbus și Dassault s-au certat constant pe controlul proiectului, pe accesul la proprietatea intelectuală și pe împărțirea sarcinilor de dezvoltare. Mai mult, cele două state aveau cerințe operaționale complet diferite.
Cancelarul Merz a subliniat că Germania pur și simplu nu are nevoie de o aeronavă capabilă să transporte arme nucleare și să opereze de pe portavioane. Acestea erau fix specificațiile considerate esențiale de partea franceză. În plus, liderul de la Berlin și-a exprimat rezervele cu privire la necesitatea unui avion de generația a șasea cu pilot la bord, având în vedere evoluția rapidă a dronelor.
Impactul asupra securitatii europene
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, se arată că abandonarea componentei centrale a programului vine într-un moment critic, în care Statele Unite cer aliaților europeni să bage mai mulți bani în apărare, pe fondul amenințării rusești.
„Nu este un semnal ideal nici pentru Washington, nici pentru Moscova”, a declarat Douglas Barrie, specialist în aviație militară la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Și totuși, cum ne afectează pe noi acest eșec industrial? Până la urmă, când pilonii apărării europene se clatină și marile puteri de pe continent nu reușesc să producă armament comun, țările de pe flancul estic, inclusiv România, înțeleg din nou că dependența de echipamentele americane și de umbrela de securitate de la Washington rămâne baza reală de apărare.
La rândul său, analistul britanic Francis Tusa a explicat declinul proiectului (cunoscut și sub acronimul francez SCAF). El a afirmat că programul „se afla de ani de zile în stare de supraviețuire”.
În prezent, echipele de negociatori încearcă să păstreze măcar anumite elemente tehnologice sub denumirea Future Combat Air System (FCAS), concentrându-se pe dezvoltarea rețelelor securizate de comunicații și a sistemelor digitale.
