În aproximativ 40-50% dintre cazurile de infertilitate de cuplu, problema medicală este legată și de bărbat. Iar cifrele globale arată o scădere de peste 50% a numărului de spermatozoizi în ultimii 40 de ani. totusi evaluările medicale continuă să fie orientate frecvent doar către femei.
Timpul pierdut în cabinete
Dr. Anca Ștefan, medic specialist Obstetrică-ginecologie la Fertility Institute din București, transmite un mesaj clar. „Bărbații trebuie investigați la fel de atent ca femeile”, a declarat medicul. Și lucrurile nu se opresc aici. „Este important ca bărbații să fie investigați la fel de atent ca femeile în evaluarea infertilității de cuplu. Nu ar trebui să ne concentrăm doar pe femeie și să o tratăm exclusiv pe ea”, subliniază specialista.
Numai că realitatea din clinici e diferită. Dr. Mihai Bucur, medic primar Urologie, explică fenomenul. „De foarte multe ori am întâlnit situații în care bărbații ajung să facă o spermogramă abia după trei, patru ani de încercări. De ce se întâmplă asta? Pentru că, în multe cazuri, se identifică inițial o problemă la parteneră, cum ar fi endometrioza, și se pornește tratamentul exclusiv în acea direcție. Dar faptul că găsim o cauză la femeie nu înseamnă că nu există și la bărbat o problemă”, a explicat urologul.
Ce înseamnă asta concret pentru pacienții din România? „Orice cuplu care se confruntă cu o problemă de fertilitate ar trebui să înceapă în paralel un proces de evaluare medicală. Este important ca investigațiile să fie făcute simultan, atât la femeie, la medicul ginecolog, cât și la bărbat, la medicul urolog sau la medicul androlog”, a adăugat dr. Bucur. „În multe cupluri, femeia este cea care ajunge prima la medic, iar evaluarea bărbatului vine mai târziu sau uneori deloc în etapele inițiale. Este important ca investigațiile să fie făcute în paralel, pentru a nu pierde timp prețios”, a completat dr. Ștefan.
Până la urmă, „infertilitatea este o problemă a cuplului, nu exclusiv a femeii sau a bărbatului. Ea trebuie înțeleasă și abordată ca o posibilă patologie a ambilor parteneri, cel puțin până la proba contrarie”, avertizează dr. Bucur.
Factorii de risc și stilul de viață
Într-un raport publicat recent de Hotnews, se arată că stilul de viață modern distruge lent fertilitatea masculină. Dr. Ștefan aduce în discuție tendințele globale: „În comunitatea medicală se discută tot mai des despre scăderea parametrilor spermatici și posibilele implicații pe termen lung, inclusiv cazuri izolate de azoospermie (absența spermatozoizilor în spermă). La unele congrese se pune accent pe prevenție și pe evaluarea mai timpurie a fertilității masculine, inclusiv la vârste tinere”.
Dar ce cauzează exact această scădere? „Poate nu ne dăm seama, dar mediul în care trăim, poluarea, alimentația și stilul de viață pot influența fertilitatea masculină”, punctează dr. Bucur. Medicul urolog detaliază: „În practica de zi cu zi, observ că o parte importantă dintre cazurile de infertilitate sunt influențate de factori aparent minori, care nu țin de o patologie clară, ci mai degrabă de stilul de viață: alimentație dezechilibrată, stres, fumat, consum frecvent de alimente procesate sau expunere crescută la substanțe din mediu, inclusiv din ambalaje din plastic. În opinia mea, acești factori au o pondere semnificativă în multe dintre cazuri”.
Vârsta joacă și ea un rol critic. „Este bine demonstrat că și vârsta bărbatului contează, nu neapărat din punct de vedere cromozomial, ci prin influența asupra calității materialului genetic. Odată cu înaintarea în vârstă, pot apărea modificări care afectează calitatea embrionară”, a explicat ginecologul. „Și la bărbați apar modificări ale calității spermei odată cu înaintarea în vârstă. În special, crește fragmentarea ADN-ului spermatic și proporția spermatozoizilor care au material genetic afectat. În termeni simpli, acești spermatozoizi funcționează mai puțin eficient, au o capacitate redusă de fertilizare, iar în situațiile în care are loc totuși fecundarea, există un risc mai mare ca embrionul să nu se dezvolte normal sau să își oprească evoluția în primele etape”, a completat urologul.
Dincolo de cifre, lista problemelor e lungă (o situație întâlnită zilnic în cabinete). „Cauzele sunt variate și pot include infecții apărute de-a lungul vieții, inclusiv în copilărie, traumatisme, factori genetici sau dezechilibre hormonale. si pot fi implicate anumite patologii oncologice. Dar cele mai frecvente sunt modificările ușoare ale parametrilor spermogramei, pentru care nu se identifică o cauză medicală evidentă, ci mai degrabă factori legați de stilul de viață: ritm de viață alert, alimentație dezechilibrată, stres, fumat, expunere la diverse substanțe chimice, consum de alimente procesate sau utilizarea frecventă a ambalajelor din plastic. Acesta pare a fi, în experiența clinică de zi cu zi, segmentul cel mai frecvent întâlnit”, spune dr. Bucur.
Miturile din spatele reticenței masculine
Să fim serioși, vizita la urolog sperie mulți pacienți. „De foarte multe ori, există această teamă nejustificată legată de consultul urologic. În realitate, evaluarea începe cu o discuție, o spermogramă și, dacă este necesar, un examen clinic sau o ecografie. Nu vorbim despre investigații dureroase sau invazive în prima etapă”, liniștește apele dr. Bucur.
Psihologia joacă un rol imens. „Ideea este că bărbații, în general, acceptă mai greu faptul că ar putea fi implicați negativ în obținerea unei sarcini. Adesea, atunci când ajung la consultație, soțiile au fost deja investigate și chiar suprainvestigate”.
Lucrurile încep însă să se schimbe. „Bărbații sunt din ce în ce mai implicați. Vin frecvent împreună la consultații și își susțin partenerele pe tot parcursul acestui proces. Este vorba atât despre faptul că tot mai multe cupluri au infertilitate mixtă, cât și despre o implicare emoțională mai mare”, notează medicul. Iar educația face diferența. „A existat întotdeauna o categorie de pacienți mai bine informați, mai complianți și mai relaxați în raport cu investigațiile, probabil și datorită mediului familial sau accesului mai bun la informație. Totuși, percepția generală nu este întotdeauna aceasta. Persistă încă, într-o anumită măsură, o idee mai degrabă tradițională, conform căreia problema fertilității ar fi preponderent a femeii, iar dacă bărbatul este potent, atunci este considerat automat și fertil”. Acest mit este demontat rapid de specialist: „Dacă ai o viață sexuală normală, faptul că ai erecții nu înseamnă neapărat că ești fertil. Mulți pacienți sunt surprinși atunci când, în urma unei spermograme, sunt identificate anumite probleme”.
Soluții și pași de urmat
Pentru a nu pierde ani prețioși, protocolul e simplu. „Este important ca și bărbații să fie investigați și să facă analize specifice, pentru a înțelege din timp dacă există probleme și care sunt acestea”, a cerut dr. Ștefan.
Dr. Bucur a detaliat procedura. „După consultul urologic, următorii pași sunt o spermogramă și, eventual, o spermocultură pentru excluderea infecțiilor. Se adaugă și ecografia testiculară, o investigație care poate fi efectuată atât de un urolog sau androlog, cât și de un medic de imagistică cu experiență. Aceasta permite evaluarea dimensiunii testiculelor, a poziției lor și a structurii, inclusiv omogenitatea parenchimului”.
O singură analiză nu rezolvă însă misterul. „Parametrii pot varia în timp, iar unele cauze ale infertilității nu se reflectă întotdeauna într-o singură analiză, motiv pentru care interpretarea trebuie făcută întotdeauna în context clinic”, avertizează dr. Ștefan. Poziția în timpul examinării contează enorm. „Examenul clinic rămâne principala metodă de evaluare, însă, atunci când este realizat doar în poziție orizontală poate avea o valoare informativă limitată. De aceea, examinarea se face de regulă și în picioare, pentru că astfel anumite modificări, cum este varicocelul, pot deveni mai ușor de evidențiat. În practică, examinarea combină ambele poziții, pentru o evaluare mai completă. În completare, ecografia testiculară aduce informații suplimentare, în special privind vascularizația venoasă și identificarea varicocelului”.
În cazurile complexe, tehnologia modernă vine cu soluții de finețe. „Un aspect important în evaluarea fertilității masculine este și analiza ADN-ului spermatic. Dincolo de numărul sau mobilitatea spermatozoizilor, este esențial să vedem dacă materialul genetic este intact sau fragmentat”, a conchis dr. Ștefan.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, diagnosticul oficial de infertilitate se pune abia după 12 luni de contacte sexuale regulate și neprotejate.
