Începutul anului 2026 a transformat deja Europa într-o scenă a demonstrațiilor masive, lăsând sălile de clasă goale, zborurile anulate la sol și programările medicale ratate. Multe țări europene sunt adesea stereotipizate ca fiind predispuse la greve, iar datele recente par să confirme pe deplin acest lucru.
Cifrele care blochează economia europeană
Datele din primul trimestru al anului 2026 arată clar unde au ridicat muncitorii vocile cel mai tare. Portugalia a raportat 234 de greve, urmată de Italia cu 190, Spania cu 108 și Franța cu 105. Acestea sunt cele mai mari cifre înregistrate în rândul a șapte țări din Uniunea Europeană.
Cifrele vorbesc de la sine.
Așa cum arată o analiză publicată recent de Euronews, informațiile provin de la colectorul de date AI Strike Tracker, Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă și Relații de Muncă din Portugalia (DGERT) și garantul instituțional italian al echilibrului dintre dreptul la grevă și drepturile utilizatorilor (CGSSE). Aceste acțiuni industriale au vizat în principal sectoarele transporturilor, educației, sănătății și administrației publice.
La polul opus se află Olanda, care a înregistrat doar aproximativ șapte greve în primele trei luni din 2026, devenind țara din grup cu cele mai puține acțiuni de acest fel până acum. E drept că angajații din Germania, Olanda și Austria nu se angajează adesea în acțiuni industriale comparativ cu alte țări din UE.
Inflația și pachetele legislative scot oamenii în stradă
Dar de ce se ajunge la blocaje naționale? Motivul cel mai comun pentru grevele mai mari, la nivelul anului 2024, au fost salariile. Mai exact, salariile care nu reușesc să acopere costul mai ridicat al vieții din cauza inflației. Iar această problemă nu se oprește la granițele vestice. Când prețurile explodează în zona euro, unda de șoc lovește direct și coșul zilnic al românilor, care se confruntă cu aceleași facturi uriașe la energie și o putere de cumpărare erodată la rafturile supermarketurilor.
Dincolo de bani, lucrurile stau puțin diferit în funcție de specificul fiecărei țări. Pe 12 iunie, personalul forțelor de poliție locală și serviciile din Italia au anunțat o grevă la nivel național pentru a crește gradul de conștientizare privind condiții de muncă mai bune. Asta s-a întâmplat după ce mai mulți ofițeri au fost spitalizați în urma unor agresiuni în timpul serviciului, „potrivit reprezentanților provinciali ai sindicatului”.
Numai că și deciziile politice aprind rapid spiritele. Săptămâna trecută, Portugalia a înregistrat a doua sa grevă la nivel național din ultimele șase luni pentru a protesta împotriva unui nou pachet de muncă anunțat de guvernul de centru-dreapta.
Prăbușirea sindicatelor în mediul privat
V-ați gândit vreodată câți angajați mai sunt protejați cu adevărat de un sindicat? Proporția lucrătorilor care sunt membri de sindicat s-a înjumătățit din 1985, scăzând de la 30% la 15% între 2023 și 2024. Există o singură excepție care a mers contra tendinței: Belgia. Informațiile vin direct de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Și diferențele dintre stat și privat sunt uriașe. Sindicalizarea a fost mult mai puternică în sectorul public, cu 41,3% dintre angajați sindicalizați în 2024, comparativ cu doar 10,1% în sectorul privat (media calculată pe 28 de țări OCDE). Pe genuri, 14,3% dintre femeile angajate erau sindicalizate în 2024, în timp ce pentru bărbați proporția a fost de 15%.
Până la urmă, deși datele despre acțiunile industriale sunt limitate și fragmentate, Institutul Sindical European arată că datele preliminare sugerează că 2025 va fi un an record de greve în UE din 1991 încoace. Între 2020 și 2024, Finlanda, Belgia și Franța au fost țările din UE unde oamenii au făcut cel mai mult grevă. Cert e că proporția angajaților acoperiți de contracte colective a scăzut vizibil în ultimii 30 de ani, în special în țările din Europa Centrală și de Est.
