Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a lui Viorel-Teodor Pașca și a altor cinci persoane în dosarul azilelor ilegale din Bihor. Magistrații au decis plasarea tuturor inculpaților sub control judiciar, motivând că procurorii nu au individualizat faptele și nu au justificat necesitatea privării de libertate.
Argumentele judecatorilor privind lipsa dovezilor clare
Procurorii au cerut cea mai dură măsură preventivă pentru rețeaua care ar fi exploatat peste 400 de persoane cu dizabilități severe sau fără adăpost. Dar judecătorul de drepturi și libertăți a constatat o problemă majoră în dosar. Până la urmă, cum poți trimite pe cineva după gratii fără să detaliezi faptele pentru fiecare victimă în parte?
Conform motivării, „Judecătorul observă, că, deşi Ministerul Public reţine în sarcina inculpaţilor săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prin raportare la un număr de 210 acte materiale, până la acest moment procesual actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate corespunzătoare fiecărui act material şi nici nu descriu, în mod distinct, situaţia de fapt aferentă fiecăreia dintre acestea. Deşi această modalitate de formulare a acuzaţiei nu împiedică reţinerea existenţei suspiciunii rezonabile cu privire la mecanismul infracţional descris de acuzare, prezintă relevanţă în aprecierea caracterului necesar şi proporţional al celei mai severe măsuri preventive. Cu cât acuzaţia priveşte un număr mai mare de acte materiale şi un fenomen infracţional de o asemenea amploare, cu atât exigenţele privind individualizarea situaţiei de fapt devin mai ridicate, inclusiv în etapa verificării necesităţii măsurii preventive”.
Statul roman trimitea pacienti in centrele clandestine
Un detaliu revoltător iese la iveală din documentele instanței. Chiar instituțiile publice direcționau beneficiarii către locațiile administrate de Viorel Pașca (cunoscut drept „Bunul Samaritean”) și familia sa. Autoritățile cunoșteau vulnerabilitatea oamenilor, dar nu aveau soluții de protecție în sistemul de stat.
Așa cum subliniază Adevarul într-o analiză publicată recent, instanța a taxat fix această ipocrizie a autorităților.
Magistratul notează: „Această constatare nu conduce la concluzia că activitatea desfăşurată de inculpaţi ar fi fost, prin ea însăşi, licită ori justificată şi nici nu exclude posibilitatea ca, profitând de această realitate socială, inculpaţii să fi urmărit obţinerea unor foloase patrimoniale prin modalitatea descrisă de acuzare. Ea demonstrează însă că prezenta cauză nu poate fi analizată exclusiv prin prisma gravităţii abstracte a infracţiunilor cercetate, fără evaluarea împrejurării esenţiale că activitatea desfăşurată de inculpaţi s-a dezvoltat şi s-a menţinut în timp într-un context în care chiar instituţiile statului apelau la inculpaţi pentru rezolvarea unor situaţii pe care nu reuşeau să le gestioneze prin propriile mecanisme instituţionale”.
Și lucrurile nu se opresc aici.
Judecătorul a explicat clar de ce a respins arestul: „În aceste condiţii, judecătorul apreciază că pericolul actual pentru ordinea publică rezultă în principal din gravitatea acuzaţiilor formulate şi din ecoul social firesc pe care asemenea fapte îl produc, însă nu identifică elemente concrete care să conducă la concluzia că numai măsura arestării preventive ori a arestului la domiciliu ar fi aptă să înlăture acest pericol”.
Scrisorile de sustinere au cantarit greu la Tribunal
V-ați fi gândit că o rețea acuzată că încasa pensiile și ajutoarele de handicap ale unor oameni ținuți în condiții insalubre are parte de susținere publică? Ei bine, la dosar au apărut numeroase mesaje din partea unor voluntari și vizitatori ai centrelor Asociației „Dumbrava DPG”. Instanța a ținut cont de ele.
„nici argumentul referitor la reacţia socială produsă de prezenta cauză nu poate fi analizat exclusiv prin prisma impactului negativ pe care asemenea acuzaţii sunt, în mod firesc, susceptibile să îl genereze în spaţiul public. Astfel, la termenul de judecată, apărarea a depus la dosar numeroase înscrisuri constând în mesaje provenite de la persoane care afirmă că au cunoscut în mod direct activitatea desfăşurată de inculpaţi, au vizitat în repetate rânduri locaţiile administrate de aceştia ori au desfăşurat activităţi de voluntariat împreună cu inculpaţii, exprimându-şi susţinerea faţă de aceştia şi descriind condiţiile de cazare şi îngrijire observate în mod nemijlocit. Existenţa acestor înscrisuri prezintă relevanţă în analiza reacţiei sociale generate de prezenta cauză, întrucât demonstrează că aceasta nu este una unitară, existând şi un segment al comunităţii format din persoane care au interacţionat nemijlocit cu activitatea desfăşurată de inculpaţi şi care apreciază pozitiv conduita acestora”, se arată în decizie.
Iar concluzia judecătorului a fost tranșantă pe acest subiect: „În acest sens, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că Ministerul Public nu a furnizat argumente pentru care, la acest moment, se impune orientarea către o măsură privativă de libertate, iar măsura controlului judiciar nu ar fi suficientă şi în prezenta cauză”.
Cine sunt cei sase inculpati din dosar
Alături de Viorel-Teodor Pașca, au mai fost plasați sub control judiciar soția sa, Florica Pașca, fiul lor, Viorel-Emanuel Pașca (viceprimar al comunei Holod), Abel-Timotei Pașca, Daniel-Sabin Pașca și Delia Mioara Păcală. Procurorii DIICOT susțin că rețeaua funcționa încă din 2006.
Numai că instanța a constatat că riscul de sustragere este minim. Inculpații au domicilii cunoscute și s-au prezentat la audieri, iar centrele au fost deja închise și cardurile bancare ridicate la percheziții.
Decizia Tribunalului București nu este definitivă. Ministerul Public a contestat deja hotărârea de plasare sub control judiciar.
