Ucraina lovește masiv infrastructura energetică a Rusiei, vizând direct aprovizionarea cu carburanți a peninsulei Crimeea. Forțele Kievului au distrus o flotilă întreagă de petroliere rusești, forțând Moscova să caute soluții externe de import pentru a-și susține mașinăria de război și piața internă.
Dronele Kievului scufundă navele rusești
Robert „Magyar” Brovdi, șeful Forțelor Ucrainene de Sisteme Fără Pilot (UUSF), a anunțat distrugerea a opt „petroliere ale flotei din umbră” a Rusiei în noaptea de 7 iulie. Navele încercau să livreze combustibil în Crimeea, regiunea cea mai afectată de atacurile cu aeronave fără pilot asupra infrastructurii energetice.
Lista navelor lovite a fost publicată pentru identificare independentă. Vorbim despre „Venera-3”, „Sanar-1”, „Sanar-17”, „Klimena”, „Teti”, „Alexei Savrasov”, „Penelope” și încă o navă neidentificată.
Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei au confirmat că dronele au lovit și au incendiat petroliere cu o lungime de 140 de metri și o capacitate de încărcare de 7.000 de tone (construite în perioada 2006, 2012).
Și lucrurile nu s-au oprit aici. Cu o zi înainte, „Magyar” anunțase lovirea altor două petroliere similare plecate din zona orașului Taganrog din regiunea Rostov. Iar în noaptea dintre luni și marți, dronele ucrainene au lovit și un cargobot rusesc în apele Mării Azov.
Imaginile prezentate de forțele ucrainene arată că aproximativ douăzeci de nave se îndreptau din Rusia spre Crimeea în acel moment.
Criza de combustibil lovește direct la pompă
Toate aceste petroliere avariate ar fi putut transporta aproximativ zeci de mii de tone de combustibil. Din cauza penuriei provocate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și obiectivelor strategice, în Crimeea combustibilul practic a încetat să mai fie comercializat liber în benzinării.
Publicația The Moscow Times notează că, dacă informațiile furnizate de Kiev sunt întru totul exacte, loviturile asupra petrolierelor au privat Crimeea de un volum de combustibil echivalent cu necesarul său pentru o lună.
Dar cum s-a ajuns ca o superputere energetică să rămână fără benzină la propriu?
Atacurile constante au dus la raționalizarea combustibilului, la creșterea costurilor și la amplificarea nemulțumirii publice. Pentru a face față crizei, țara condusă de Vladimir Putin este nevoită acum să importe combustibil tocmai din India și Kazahstan.
Analistul veteran Mike Dolan scrie într-un editorial publicat de Reuters că Ucraina lovește Rusia acolo unde o doare cel mai tare. Într-o analiză detaliată preluată marți de Hotnews, expertul aduce în discuție un comentariu făcut cu peste un deceniu în urmă de regretatul senator american John McCain.
În anul 2014, McCain a remarcat sec: „Rusia este o benzinărie care se dă drept o țară”.
Dolan subliniază că, dacă această caracterizare este adevărată, atunci relatările potrivit cărora chiar locuitorii Rusiei se confruntă acum cu penurii de combustibil „par atât bizare, cât și potențial foarte importante în războiul împotriva Ucrainei, care durează deja de patru ani și jumătate”.
Dincolo de granițele conflictului, aceste turbulențe de pe piața petrolului se propagă rapid spre vest. Când Rusia, un exportator istoric major, începe să cumpere masiv carburant din alte părți pentru a-și acoperi deficitul intern, prețul barilului reacționează la nivel global. Șoferii români simt imediat acest efect de domino pe panourile benzinăriilor din București sau Cluj, unde prețul la pompă reflectă automat orice șoc major de aprovizionare din regiune.
Pesimism record printre ruși și reacția militară
Cifrele vorbesc de la sine.
„Deloc surprinzător, rușii sunt mai pesimiști în privința stării economiei lor decât în orice alt moment din ultimii 20 de ani, potrivit unui sondaj publicat luna trecută de institutul Gallup”, subliniază analistul Mike Dolan.
Numai că penuria de combustibil nu a redus până acum amenințarea militară reprezentată de Rusia. Până la urmă, Kremlinul a răspuns prin forță brută. Ca represalii dure pentru seria de lovituri ucrainene asupra centrelor sale energetice, Rusia a lansat joia trecută unul dintre cele mai ample bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului. A urmat apoi un nou atac asupra capitalei Ucrainei, luni.
Vă întrebați probabil ce impact real va avea această criză internă asupra frontului?
„Însă rămâne întrebarea: nemulțumirea rușilor provocată de lipsa combustibilului va contribui la încheierea mai rapidă a războiului sau, dimpotrivă, îl va intensifica, crescând riscul unor noi victime și al unor noi distrugeri ale infrastructurii energetice din regiune?”, scrie Dolan.
Deși investitorii ar putea acorda astăzi mai puțină atenție conflictului din cauza duratei sale îndelungate, analistul avertizează că ostilitățile vor trebui să se încheie la un moment dat.
„Iar durata războiului continuă să aibă implicații majore pentru securitatea europeană și cheltuielile pentru apărare, pentru viitorul alianței NATO și, fireste pentru aprovizionarea cu energie la nivel mondial”, conchide el.
Pe teren, operațiunile militare continuă în același ritm alert. Atacurile ucrainene cu drone împotriva unor nave petroliere rusești au continuat în noaptea de marți spre miercuri.
