Prețul petrolului a urcat brusc luni dimineață pe fondul noilor atacuri americane asupra Iranului, în timp ce la Bruxelles miniștrii europeni discută decizii majore. Pe agenda zilei se află o posibilă interzicere a rețelelor sociale pentru tineri, dar și un pachet complicat de sancțiuni internaționale.
Tensiunile din Orientul Mijlociu scumpesc petrolul
Tensiunile din strâmtoarea Ormuz lovesc direct în piețele globale. Cotația țițeiului Brent a urcat cu 3,9 procente, ajungând la 78,96 dolari pe baril.
Și prețul petrolului brut american a înregistrat o creștere de 4 procente, atingând nivelul de 74,26 dolari pe baril, pe măsură ce Statele Unite și Iranul au continuat să facă schimb de atacuri. Presa de stat iraniană a relatat despre lovituri americane care au vizat zone întinse din sudul și vestul Iranului, inclusiv insula Qeshm, Bandar Abbas și provincia Khuzestan.
Cum ne afectează asta la nivel local? Foarte simplu, orice baril mai scump la bursa din Londra se traduce rapid în prețuri mai mari la pompele din România, lovind direct în bugetul șoferilor noștri.
Planuri pentru interzicerea retelelor sociale in randul minorilor
La Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte un raport științific despre pericolele cu care se confruntă minorii în mediul online. Documentul este redactat de cercetătorii Dr. Maria Melchior și Prof. Dr. Jörg M. Fegert. Un sondaj recent al UE arată că tinerii stau în medie 4,5 ore pe zi în fața ecranelor în timpul școlii și 6,1 ore în weekenduri.
V-ați gândit vreodată la cât timp pierd copiii pe telefon în loc să fie atenți la ore?
Iar pe baza datelor furnizate de Euronews într-o analiză publicată luni dimineață, state precum Spania, Grecia și Danemarca cer deja măsuri dure pentru a proteja copiii de platformele online care creează dependență. Până la urmă, von der Leyen a sugerat încă din luna mai că ar putea dezvălui planuri pentru o interdicție la nivelul întregii Uniuni a rețelelor sociale pentru copii și tineri chiar din această vară.
Dispute pe comertul cu Israel si schimbari la Kiev
Miniștrii de Externe din UE au pe masă o propunere a Comisiei de a restricționa suplimentar sau de a interzice complet comerțul UE cu coloniile israeliene, considerate ilegale. Numai că executivul european cere unanimitate din partea statelor membre, un prag greu de atins. Un diplomat a vorbit despre tactici „înșelătoare” menite să blocheze decizia, acuzând echipa de la Bruxelles de „tactici de întârziere”.
Declarațiile din culise sunt tăioase.
„Unii ar putea încerca să tulbure apele, dar ceea ce discutăm aici este protejarea integrității politicii UE”, a declarat un diplomat de rang înalt. Același oficial a punctat ferm: „Chiar dacă este vorba doar de doi euro, este important ca politica noastră comercială să fie aliniată la dreptul internațional.”
În paralel, la Kiev se pregătesc mutări de trupe. Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a confirmat duminică faptul că va demisiona (o mișcare ce necesită votul Parlamentului), după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat o remaniere guvernamentală majoră. Printre posibilii înlocuitori se numără Sergii Korețki, șeful companiei de stat Naftogaz, dar și ministrul Energiei, Denis Șmîhal, care a mai ocupat funcția de premier în perioada 2020-2025.
Presiune pe sanctiunile impotriva Rusiei
Negocierile pentru al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei s-au blocat duminică. Dacă nu se ajunge la un acord până pe 15 iulie, plafonul de preț pentru petrolul rusesc se va ajusta automat și va sări de la 44 de dolari la posibil 58 de dolari pe baril, în condițiile în care țițeiul Urals se tranzacționează acum la aproximativ 55 de dolari.
Austria a complicat situația. Viena a cerut din nou ridicarea sancțiunilor pentru firma de investiții Rasperia, încercând să compenseze o pierdere de 2,1 miliarde de euro suferită de Raiffeisen Bank International. Să fim serioși, statele membre au respins deja o cerere similară anul trecut pentru a nu crea un precedent periculos.
Dar dincolo de politicile economice, tensiunile apar și în sport. Fostul premier spaniol Mariano Rajoy a provocat un val de furie afirmând că echipa de fotbal a Franței „joacă fără francezi”. Reacția actualului lider de la Madrid a fost imediată. Pedro Sánchez l-a acuzat pe Rajoy că „umilește Spania cu xenofobia sa”.
Liderii europeni se vor reuni la Paris înainte de parada de 14 iulie, în formatul „Coaliției Voinței”, care a ajuns la 37 de țări, incluzând recent Moldova și Macedonia de Nord. Aliații s-au angajat la summitul NATO de la Ankara să trimită un ajutor militar de 70 de miliarde de euro către Kiev în 2026, un consilier al președintelui Emmanuel Macron subliniind că Moscova nu se poate baza pe „oboseala de război”.
Săptămâna aceasta, comisarul european Maroš Šefčovič se află la Gibraltar pentru semnarea acordului UE-Marea Britanie care deschide calea pentru îndepărtarea gardului de frontieră.
