Un studiu recent sugerează că, înaintarea în vârstă, deşi, considerat un important factor de risc pentru degradarea abilităților mentale, ar putea de fapt să determine îmbunătățirea unor elementele critice ale cunoașterii.
Descoperirile, au fost publicate în Nature Human Behavior, şi spun că două funcții cheie ale creierului, care permit colectarea de informații noi și concentrarea asupra a ceea ce este important într-o situație dată, se pot îmbunătăți, la persoanele în vârstă.
„Aceste rezultate sunt uimitoare și au consecințe importante pentru modul în care ar trebui să privim îmbătrânirea”, declară cercetătorul principal al studiului, Michael T. Ullman, profesor în Departamentul de Neuroștiințe din cadrul Universității din Georgetown.
„Oamenii au presupus pe scară largă că atenția și funcțiile executive scad odată cu înaintarea în vârsta. Rezultatele studiului nostru amplu indică faptul că elementele critice ale abilităților mentale se îmbunătățesc de fapt în timpul îmbătrânirii, probabil pentru că practicăm aceste abilități de-a lungul vieții noastre.”, mai precizează Ullman.
De asemenea, echipa de cercetători a studiat trei componente separate ale atenției și funcției executive într-un grup de peste 700 de persoane cu vârste cuprinse între 58 și 98 de ani. Componentele pe care le-au studiat sunt rețelele cerebrale implicate în alertare, orientare și inhibare executivă. Fiecare component are caracteristici diferite și se bazează pe zone cerebrale diferite.
„Folosim constant cele trei procese”, detaliază co-autorul João Veríssimo, profesor asistent la Universitatea din Lisabona. „De exemplu, când conduceți o mașină, alertarea este pregătirea crescută atunci când vă apropiați de o intersecție, orientarea are loc atunci când vă îndreptați atenția către un pieton, iar funcția executivă vă permite să vă concentrați asupra conducerii”.
Aşadar, studiul a constatat că abilitățile de alertare au scăzut odată cu înaintarea vârsta. În contrast, atât orientarea, cât și inhibarea executivă, s-au îmbunătățit. „Constatările nu numai că schimbă viziunea asupra modului în care îmbătrânirea afectează capacitățile mintale, dar poate duce și la îmbunătățiri clinice, chiar şi pentru pacienții cu tulburări de îmbătrânire, cum ar fi boala Alzheimer ”, menţionează Ullman.
