Albania a bătut palma cu Donald Trump. Premierul socialist Edi Rama a acceptat invitația de a intra într-un proiect nou și extrem de controversat: un „Consiliu pentru Pace”. Prețul pentru un loc de „membru fondator”? Unul piperat. Un miliard de dolari. Anunță Digi24.
Confirmarea a venit marți, direct de la Tirana. Șeful guvernului a anunțat că țara sa va contribui la noua viziune a lui Trump pentru pacea mondială. Un gest care pune Albania într-o companie selectă, dar o și izolează. De ce? Pentru că marii aliați europeni, în frunte cu Franța, privesc totul cu scepticism maxim, arată informațiile citate de Digi24 de la agenția EFE.
Un club exclusivist cu invitați… neașteptați
Dar ce este, în fond, acest „Consiliu pentru Pace”? Pe hârtie, sună nobil. Un organism care să rezolve conflictele armate, începând chiar cu reconstrucția Fâșiei Gaza. Realitatea pare însă alta. Mulți analiști cred că e doar un instrument pentru a ocoli ONU și a promova interesele Americii. Ironia sorții… pe lista celor aproximativ 60 de lideri invitați apar nu doar aliați fideli ai SUA. Ci și figuri ca Vladimir Putin, Aleksandr Lukașenko sau liderul chinez Xi Jinping.
Documentul de opt pagini propus de Trump ca și cartă a consiliului nu se sfiește. Critică direct „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”. O săgeată evidentă spre ONU. Textul cere „curaj” și vrea o organizație de pace „mai agilă și eficientă”. Condiția pentru un loc permanent în noul aranjament global? Plata taxei de un miliard de dolari.
„Un privilegiu și o onoare”: Replica premierului albanez
Premierul Edi Rama nu a stat pe gânduri. A răspuns imediat invitației de la Casa Albă, postând o declarație pe rețelele de socializare. Gata. Decizia e luată.
„Este un privilegiu şi o onoare să-mi exprim disponibilitatea deplină de a contribui la acest efort important şi de a participa deplin la un efort comun menit să traducă o viziune în acţiune”, a scris Rama, care a ținut să reafirme sprijinul necondiționat al țării sale pentru Washington. „Republica Albania sprijină ferm Statele Unite ale Americii în toate eforturile de promovare a păcii, securităţii şi a unui angajament global constructiv”, a conchis premierul socialist.
Franța și UE spun pas. Temerile marilor puteri
Dar în timp ce Albania se grăbește să prindă loc la masa lui Trump, la Bruxelles și Paris entuziasmul e zero. Comisia Europeană are rezerve serioase. Franța a fost și mai tranșantă. O sursă din anturajul președintelui Macron a confirmat că, „cel puţin în stadiul actual, nu intenţionează să dea un răspuns favorabil”.
De ce atâta prudență? Inițiativa americană ridică „întrebări majore”, mai ales despre viitorul ONU. Principiile și structura Națiunilor Unite „în niciun caz nu ar trebui contestate”, a punctat sursa de la Élysée. Refuzul Parisului pare să aibă și un preț. Trump a amenințat recent Franța cu taxe vamale de 200% la vinuri și șampanie. Coincidență? Greu de crezut.
Trump, un președinte cu puteri absolute?
Poate cel mai îngrijorător aspect pentru critici este chiar structura de funcționare a Consiliului. Donald Trump ar urma să fie primul președinte. Cu puteri aproape nelimitate. El, și numai el, va putea invita membri noi sau îi va putea exclude pe cei vechi. O decizie de excludere ar putea fi oprită doar cu votul a două treimi din state. Ca și cum nu ar fi de ajuns, președintele american va avea și drept de veto absolut asupra oricărei decizii, ceea ce transformă practic întregul organism într-un instrument personal de politică externă.
