Nicușor Dan anunță sprijin NATO împotriva dronelor, până la livrarea echipamentelor comandate

Cererea de ajutor a fost discutată la reuniunea NATO din săptămâna anterioară interviului. Președintele a explicat că România folosise această soluție și în timpul incidentelor cu drone de la frontiera dunăreană, când unele state aliate îi oferiseră deja echipamente.

Dotările cumpărate prin programul european SAFE, destinat investițiilor în apărare, au nevoie de timp pentru a ajunge în România. Alocarea țării prin acest program este de 16,68 miliarde de euro și acoperă achiziții de echipamente și dezvoltarea capacităților militare.

Atacurile asupra navelor schimbă evaluarea incidentelor din Marea Neagră

În intervalul de două săptămâni care a precedat data de 23 octombrie 2026, cel puțin șapte nave comerciale au fost atacate în Marea Neagră, lângă apele teritoriale ale României și Bulgariei. Circa 30 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți.

Președintele a separat aceste atacuri de pătrunderile unor drone venite dinspre porturile ucrainene de la Dunăre. El a explicat că acest din urmă fenomen începuse cu aproximativ un an și jumătate înainte, pe fondul loviturilor rusești asupra porturilor: unele aparate puteau devia de la obiectivul inițial și ajunge accidental în România.

Despre loviturile asupra navelor, Nicușor Dan a făcut o altă evaluare: „Dar acum, în Marea Neagră, nu este un incident. Pentru ca o dronă să lovească o navă, nava trebuie să fie țintită, pentru că spațiul este foarte mare”.

Incidentele maritime au determinat autoritățile române să grăbească dezvoltarea sistemelor de supraveghere pe mare și a mijloacelor de combatere a dronelor și minelor. NATO a anunțat suplimentarea resurselor de patrulare și supraveghere pentru întărirea apărării în regiune.

Răspunsul privind Articolul 5 pune accent pe evitarea escaladării

Jurnaliștii Bloomberg l-au întrebat pe președinte despre posibilitatea aplicării Articolului 5 pornind de la un bilanț furnizat de autoritățile române. Pentru perioada de la începutul războiului din Ucraina, cifrele invocate în interviu au fost:

• 164 de atacuri raportate în apropierea frontierei României;
• 112 situații în care avioanele de luptă au fost trimise în misiune;
• 54 de pătrunderi neautorizate;
• șase drone doborâte;
• 81 de incidente în care au fost găsite drone sau fragmente după cădere.

Articolul 5 al Tratatului NATO stabilește apărarea colectivă în situația unui atac armat împotriva unui stat membru. În răspunsul său, președintele a susținut că România trebuie să evite escaladarea pe care o atribuie Rusiei.

Nicușor Dan nu a indicat un prag concret pentru aplicarea Articolului 5 în urma acestor incidente.

Consultările cu aliații continuă și pot deveni mai frecvente dacă împrejurările o cer, a precizat el. Despre intervenția militară urmărită de România, șeful statului a spus: „Nu vrem să escaladăm, vrem să rămânem calmi și să doborâm dronele care ajung pe teritoriul nostru sau în apele noastre teritoriale”.

Referindu-se la pregătirea pentru perioada următoare, președintele a adăugat: „Am devenit mai bine echipați pentru a răspunde acestei provocări și trebuie să rămânem calmi și să ne pregătim mai bine pentru lunile și anii următori”.

Nicușor Dan descrie atacurile hibride asupra societăților europene

Interviul a abordat și aprecierea cancelarului german Friedrich Merz că Europa subestimează amenințarea rusă. La această întrebare, Nicușor Dan a răspuns: „Sunt pe deplin de acord cu cancelarul Merz. De obicei suntem de acord în cadrul Consiliului European”.

Întrebat despre formele amenințării, el a explicat: „Avem războiul din Ucraina, agresiunea rusă și efectele colaterale, precum dronele care cad pe teritoriul nostru. Dar, pe de altă parte, vedem întregul război hibrid pe care rușii îl desfășoară împotriva tuturor țărilor europene, prin atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare. Și, bineînțeles, acest lucru afectează societățile noastre”.

Despre nivelul de pregătire al statelor europene în fața acestor acțiuni, președintele a recunoscut: „Ca să fiu sincer, nu am fost pregătiți pentru un asemenea război hibrid”.

În declarațiile relatate la 16 octombrie 2026 de Busola Strategică, Nicușor Dan descrisese presiunea Moscovei ca pe o încercare de a alimenta tensiunile interne europene și de a reduce susținerea populației pentru ajutorarea Ucrainei. El afirmase atunci că fragmentele recuperate aveau componente rusești, dar păstrase rezerva privind confirmarea tehnică a originii dronelor folosite în atacurile maritime.

Tot la acel moment, președintele indicase drept țintă coridorul maritim pe care sunt transportate cerealele ucrainene spre Bosfor și alte destinații. El descrisese extinderea amenințărilor dinspre frontiera dunăreană către cea maritimă.

Bilanțul pentru 2026 indică mai multe incursiuni decât în anul precedent

O altă serie de cifre, prezentată în interviul acordat televiziunii americane Newsmax miercuri, 21 octombrie 2026, privește doar incursiunile din acest an. Jurnaliștii au invocat 35 de pătrunderi neautorizate ale unor drone de la începutul lui 2026, față de nouă în 2025.

În acel interviu, Nicușor Dan a explicat că apărarea inițială împotriva dronelor fusese insuficientă, iar România și-a îmbunătățit capacitatea de reacție cu ajutorul aliaților NATO. El a menționat interceptări lângă frontiera de pe Dunăre și consolidarea răspunsului la incidentele de deasupra Mării Negre.

Președintele a susținut și necesitatea creșterii contribuției europene la apărarea colectivă, dându-i dreptate președintelui american Donald Trump. A recunoscut că statele europene nu contribuiseră suficient și a subliniat ajutorul pe care Statele Unite l-au acordat și continuă să îl acorde Ucrainei.

România alocă aproximativ 2,5% din produsul intern brut pentru apărare și intenționează să majoreze această pondere, a precizat șeful statului.

Președintele cere păstrarea sancțiunilor împotriva Rusiei

În emisiunea matinală de la Newsmax, Nicușor Dan a salutat demersurile diplomatice ale lui Donald Trump pentru încheierea războiului. El a motivat importanța implicării americane prin efectele conflictului asupra economiei regionale și mondiale, dar s-a declarat sceptic că președintele rus Vladimir Putin este pregătit să negocieze pacea.

Invocând dificultățile economice ale Rusiei, președintele român a cerut continuarea sancțiunilor economice împotriva acesteia.

Declarațiile au venit după ce emisarul special american Steve Witkoff s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Întâlnirea a urmat discuțiilor purtate la începutul aceleiași săptămâni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru Ucraina, rutele maritime din Marea Neagră rămân importante pentru exporturile de cereale și alte mărfuri.

Anterior, Nicușor Dan legase securitatea Ucrainei de securitatea Europei și susținuse menținerea ajutorului european atât pe durata războiului, cât și pentru reconstrucție. Agenda discuțiilor sale regulate cu Volodimir Zelenski includea dificultățile iernii, energia și finanțarea.

În privința Statelor Unite, șeful statului descrisese parteneriatul drept foarte bun și durabil. El invocase baza americană de la Marea Neagră și rolul ei în proiectarea forței către Orientul Mijlociu și estul Mediteranei, considerând prezența militară un avantaj pentru ambele țări.