Tensiuni maxime la Națiunile Unite, unde a început revizuirea Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP). Statele Unite și Iranul s-au contrat dur încă din prima zi, după ce Teheranul a fost ales unul dintre cei 34 de vicepreședinți ai conferinței, o mișcare ce a inflamat spiritele.
O alegere „mai mult decât rușinoasă”
Iranul a fost propus pentru această funcție de către „mișcarea nealiniată”, un grup format din 121 de țări, majoritatea în curs de dezvoltare. Decizia a provocat însă o reacție vehementă din partea Washingtonului. Christopher Yeaw, secretar de stat adjunct al SUA pentru controlul armelor și neproliferare, a acuzat Iranul că a arătat „dispreț” față de angajamentele sale din tratat, în contextul în care Teheranul a îmbogățit uraniu la niveluri apropiate de cele necesare pentru arme nucleare și nu a permis accesul inspectorilor AIEA la siturile nucleare bombardate de SUA în iunie anul trecut.
„În loc să aleagă să folosească această conferință de revizuire pentru a apăra integritatea TNP și a trage Iranul la răspundere, noi în schimb alegem Iranul ca vicepreședinte,” a declarat Yeaw. El a continuat tăios. „Este mai mult decât rușinos și o jenă pentru credibilitatea acestei conferințe.”
Poziția Statelor Unite a fost susținută de Australia și Emiratele Arabe Unite. Dar și Marea Britanie, Franța și Germania (părți ale acordului nuclear din 2015 din care Trump a retras SUA în 2018) și-au exprimat „îngrijorarea”.
Replica Teheranului – acuzații „fără bază”
Iar replica Iranului nu s-a lăsat așteptată. Ambasadorul iranian la ONU în Viena, Reza Najafi, a catalogat acuzațiile SUA drept „fără bază și motivate politic”. Ba chiar a declarat că se opune ca Statele Unite să dețină o funcție de vicepreședinte în cadrul conferinței.
Najafi a contraatacat, acuzând SUA că este singura țară care a folosit arme nucleare și că își extinde arsenalul nuclear, încălcând tratatul. Mai mult, a susținut că Washingtonul blochează progresul către un Orient Mijlociu fără arme nucleare prin sprijinul acordat Israelului.
Un alt punct sensibil atins de diplomatul iranian a fost legat de atacurile SUA și ale Israelului asupra „facilităților nucleare pașnice” ale Iranului, care au avut loc de două ori în mai puțin de un an. Acestea reprezintă, în viziunea sa, „o încălcare gravă a dreptului internațional și un asalt direct la adresa integrității regimului global de neproliferare”.
Rusia cere calm, Guterres avertizează
În tot acest conflict a intervenit și Rusia. Ambasadorul rus Andrei Belousov s-a opus evidențierii Iranului și și-a exprimat speranța că criticile și „politizarea” din prima zi nu vor afecta rezultatul final al conferinței.
Pe un ton mult mai grav, Secretarul General al ONU, António Guterres, a lansat un avertisment serios. El a cerut părților semnatare ale tratatului „să fie unite și să protejeze umanitatea de amenințarea gravă a anihilării nucleare”. Guterres a subliniat că, pentru prima dată în decenii, numărul focoaselor nucleare este în creștere. V-ați gândit vreodată la asta?
În era inteligenței artificiale și a computerelor cuantice, a adăugat el, este important ca statele „să se asigure că, până la eliminarea armelor nucleare, umanitatea nu cedează niciodată controlul asupra utilizării lor”.
E drept că nu e prima dată când o astfel de conferință este marcată de tensiuni geopolitice. La ultima revizuire a tratatului, în august 2022 (întârziată cu un an din cauza pandemiei), Rusia a blocat un acord final din cauza referirilor la invazia sa din Ucraina și la ocuparea centralei nucleare de la Zaporojie.
