România a protestat în fața ambasadorului Vladimir Lipaev pentru sabotajul atribuit Rusiei la Brașov

„În cadrul convocării, partea română a transmis protestul ferm față de acest act de sabotaj”, precizează Ministerul Afacerilor Externe în comunicatul privind convocarea ambasadorului.

În privința consecințelor incidentului, MAE arată că partea română: „a subliniat caracterul inacceptabil al faptelor și gravitatea implicațiilor acestora pentru securitatea națională și siguranța cetățenilor. A evidențiat că incidentul reprezintă o manifestare clară a războiului hibrid și se înscrie în seria tot mai amplă și mai complexă de acțiuni desfășurate sau sprijinite de Federația Rusă împotriva multor altor state europene”.

În aceeași întâlnire, diplomația română a condamnat atacurile repetate ale forțelor ruse împotriva transportului comercial din Marea Neagră, care au provocat victime. Ministerul le consideră încălcări ale dreptului internațional și avertizează că amenință libertatea navigației, siguranța acesteia și securitatea regiunii.

Ambasadorul mai fusese chemat la Externe la începutul lunii septembrie, când ministerul era condus de Oana Țoiu, după atacul cu drone de la Leipzig pe care Germania l-a atribuit oficial Moscovei, potrivit Adevărul.

Focul din Brașov a distrus o hală utilizată de firme civile, în vecinătatea Carfil. Uzina de armament a rămas neafectată. Protestul diplomatic și acuzația MAE împotriva Rusiei nu stabilesc răspunderea penală a celor trei persoane cercetate.

Bălăceanu cere ca sabotajul să fie pedepsit distinct în Codul Penal

Marți, la Digi24, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a cerut modificarea rapidă a Codului Penal, după anunțul că rețeaua suspectată în cazul incendiului ar fi fost coordonată din Rusia. El propune ca sabotajul să poată fi pedepsit ca atare în legislația română.

Potrivit generalului, această infracțiune a fost eliminată din Codul Penal începând cu 1990. Anterior, a spus el, pedeapsa era de 15-20 de ani de închisoare. Bălăceanu consideră că sancțiunile severe trebuie să contribuie la prevenirea unor asemenea acțiuni.

În cazul incendiului, procurorii cercetează deja trei suspecți pentru tentativă la acte de diversiune. Ancheta se bazează pe această acuzație penală, distinctă de modificarea legislativă cerută de general.

Întrebat ce ar urmări Rusia, Bălăceanu a indicat industria europeană de apărare. El a făcut însă diferența între atacurile care vizează fabrici de echipamente militare, muniții ori infrastructură legată de Ucraina și focul din hala civilă aflată lângă întreprinderea militară Carfil, din portofoliul companiei naționale ROMARM.

Generalul a amintit că Serviciul Român de Informații (SRI) anunțase destructurarea rețelei. În opinia sa, activitatea serviciilor trebuie evaluată inclusiv după atacurile împiedicate, nu numai după identificarea autorilor în urma incidentelor. El a subliniat că prevenția este posibilă, chiar dacă este dificilă.

Protejarea infrastructurii critice și a obiectivelor de apărare necesită, în evaluarea sa, colaborare între serviciile de informații, Ministerul de Interne și Direcția Generală de Informații a Apărării. Bălăceanu a cerut și investiții ale întreprinderilor în protecție, precum și controlul activității personalului de securitate, arătând că instituțiile nu pot asigura fiecare separat această protecție.

Despre posibilele operațiuni următoare, generalul a avertizat: „Mă aștept la o intensificare a acestor acțiuni, deocamdată era avut în vedere Brașovul. Ne spune Serviciul Român de Informații că cei care au fost racolați de către ruși erau pregătiți și pentru alte acțiuni de sabotaj în Brașov. Țineți seama că în Brașov sunt și alte platforme industriale care devin din ce în ce mai importante pentru industria de apărare a României, atât cât putem noi să o restartăm. Pe lângă Carfil, în apropiere de Brașov este și IAR Ghimbav și mai sunt și alte întreprinderi în zona Brașovului”.

Luni, 26 octombrie, Bălăceanu ceruse la Antena 3 CNN o dezbatere despre apărarea totală. El a legat acest concept de pregătirea capacităților proprii de apărare și a invocat țările nordice, statele baltice și Polonia.

Incendiul a distrus hala în care funcționau cinci firme civile

Incendiul a început în jurul orei 03:00, în noaptea dintre 13 și 14 septembrie 2026. Potrivit Observator News, imaginile de supraveghere arată un bărbat care cobora de pe acoperișul halei. A urmat o explozie în interior, apoi au izbucnit flăcările.

Bărbatul a urcat folosind scara roșie destinată intervenției în caz de incendiu, a smuls un aparat de climatizare și a mers până la penultimul luminator. Acolo a fost descoperit un recipient care conținea substanțe inflamabile. El ar fi forțat placa din policarbonat și ar fi aruncat în interior un cocktail Molotov, adică un dispozitiv improvizat pentru incendiere.

Despre urmele găsite acolo, Marius Vlad, administratorul unui service auto care funcționa în hala incendiată, a declarat pentru Observator News: „Practic au spart cu ciocanul, că s-a găsit și ciocanul aici la fața locului. Și s-a urcat cu un bidon de 5 litri de benzină. Și de acolo…”.

Experții au analizat două posibilități: fie autorii ar fi confundat clădirea civilă cu fabrica de armament, fie ar fi urmărit ca incendiul să ajungă și la uzină. Clădirile sunt separate printr-un gard.

În hala distrusă funcționau cinci firme, între care un service auto, o societate care lucra cu panouri fotovoltaice și o spălătorie de textile. Pe aceeași platformă se află parcul industrial aparținând Consiliului Județean Brașov și Carfil, filială ROMARM.

Vlad și-a descris astfel pierderile: „La ora 3 noaptea să fii trezit că îți arde și să vii să vezi că totul e distrus, toată munca ta de o viață. Pagubele? Ca să înțelegeți! Nouă ne-a ars inclusiv arhiva. Ne-a ars tot. Estimativ, plus minus, 500.000 de euro”.

Florin Muscalu Crețu, administratorul spălătoriei de textile, a vorbit despre afacerea distrusă de incendiu: „Nici nu m-am gândit că aș putea să pierd toată afacerea într-o clipă și când am venit aici totul era scrum. Este munca mea de 18 ani și ceva și totul s-a dus pe apa sâmbetei”.

Doi suspecți, arestați în Germania; al treilea, reținut în Polonia

Comunicatele emise luni, 26 octombrie, de procurorii DIICOT, Poliția Română și SRI, citate de Gândul, arată că incendiul ar fi putut fi coordonat din Rusia. La investigație participă procurori, ofițeri ai serviciilor de informații și polițiști din structurile de combatere a criminalității organizate.

Cei cercetați sunt doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, rezidenți în state ale Uniunii Europene. Suspiciunile privind participarea lor la incendiu și legăturile cu coordonatori ruși nu reprezintă o stabilire a vinovăției. Prezumția de nevinovăție se aplică până la o eventuală hotărâre judecătorească definitivă.

Autoritățile din Germania i-au prins pe doi dintre cei cercetați, care au fost apoi arestați preventiv. Potrivit procurorilor, ei ar fi pregătit acțiuni asemănătoare și pe teritoriul german.

Al treilea fusese localizat în Polonia la data anunțului, când autoritățile române obținuseră deja pe numele său un mandat european de arestare. Ulterior, suspectul a fost reținut în Polonia. România a cerut extrădarea celor trei, iar procedurile judiciare se derulează împreună cu autoritățile celorlalte state implicate.

Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a spus că ancheta a confirmat implicarea unor cetățeni originari din foste state sovietice și stabiliți în Uniunea Europeană. Potrivit lui, coordonatori ruși le-ar fi încredințat membrilor grupului sarcini și pentru alte țări din regiune.

Potrivit SRI, țintele rețelei din România și din alte state ale Uniunii Europene ar fi inclus:

• Fabrici de armament deținute de stat sau de companii private.
• Instalații industriale cu rol strategic.
• Infrastructuri militare.

Serviciul leagă cazul de o campanie de sabotaj desfășurată în Europa și atribuită Rusiei. Investigațiile din 2026 ar fi identificat alte tentative pe teritoriul României, inclusiv împotriva unor facilități militare internaționale ori utilizate la pregătirea militarilor ucraineni.

În evaluarea SRI, scopurile acestor operațiuni sunt intimidarea statelor vizate, afectarea capacităților de apărare și reducerea contribuției lor la securitatea europeană și regională.

SRI avertizează că recrutarea poate începe cu fotografii plătite

SRI avertizează că persoanele folosite în asemenea operațiuni pot fi recrutate prin rețele sociale. La început, ofertele pot viza fotografierea unor clădiri pentru bani, supravegherea unor obiective sau transmiterea de informații aparent banale.

Mai târziu pot apărea solicitări de distrugere, incendiere și chiar asasinat. Refuzul continuării poate atrage presiuni, amenințări sau șantaj din partea coordonatorilor.

Serviciul arată că sunt căutate în special persoane cu dificultăți financiare, dependențe ori antecedente infracționale. Aceste vulnerabilități pot fi exploatate atât la recrutare, cât și pentru controlul ulterior.

Pentru ascunderea identității pot fi folosite transportul, cazarea și instrumentele de plată înregistrate pe alte nume, cartele telefonice provenite din state terțe și mesageria criptată. SRI subliniază că fiecare asemenea comportament, privit separat, nu dovedește participarea la sabotaj.

Carfil întărise paza înainte ca hala vecină să ardă

Directorul general al Carfil, Mircea Tanțău, a declarat marți, 27 octombrie, într-o intervenție prezentată de Adevărul.ro, că uzina primise avertizări privind riscul de sabotaj. Primele ar fi sosit în primăvara lui 2026, probabil în martie, și priveau industria românească de armament, mai ales Carfil. Avertizările s-ar fi repetat în vară, probabil în august.

La Observator News, Tanțău a spus că avertizările privind Carfil și ROMARM veniseră încă din iarnă. În declarația anterioară, el plasase mai târziu primele avertizări, astfel că cele două relatări diferă asupra momentului. Directorul a mai spus că întreprinderea își întărise paza și sesizase poliția.

Tanțău spune că în apropierea fabricii fuseseră văzuți oameni care fotografiau sau intrau fără motiv în parcarea din fața uzinei. Întreprinderea a început să ia măsuri în primăvară, le-a întărit în august, iar acestea au inclus:

• Pregătire suplimentară pentru personalul de pază și securitate, stabilită prin decizii interne.
• Informarea angajaților să urmărească și să raporteze activitățile suspecte din vecinătatea uzinei.
• Limitarea accesului auto în parcarea preuzinală la vehiculele salariaților.
• Îndepărtarea din acea parcare a persoanelor care nu lucrau în întreprindere.

În noaptea în care a izbucnit incendiul, Tanțău a primit de la ofițerul aflat la primul post de pază vestea că o clădire din parcul industrial luase foc. A verificat imaginile surprinse de camerele de supraveghere, fără să discute însă cu pompierii. Când a sosit la serviciu, la 06:30, incendiul fusese stins. Ulterior, și-a anunțat superiorii din București, iar cazul a fost preluat în anchetă.

Inițial, directorul a suspectat o răzbunare din partea unui fost angajat al uneia dintre firmele din parc. Persoana surprinsă aruncând dispozitivul incendiar părea să cunoască locul, ceea ce îi alimentase bănuiala. Tanțău a aflat ulterior că această ipoteză nu se confirmase.

Munițiile, dronele și sistemele antidronă se numără printre produsele Carfil. Tanțău a explicat că uzina face atât produse militare, cât și produse cu utilizare civilă și militară. Directorul a menționat muniția destinată aruncătoarelor și lansatoarelor și un produs introdus mai recent: muniție de eficacitate ridicată pentru drone folosite în operațiuni militare.

Tanțău consideră că incidentul a urmărit intimidarea conducerilor Carfil și ROMARM și exercitarea unor presiuni asupra acestora. El a declarat că acestea nu vor ceda intimidării ori șantajului.

Ministerul de Interne a anunțat securitate suplimentară la obiectivele de apărare

Ministerul de Interne a făcut publice măsuri pentru sporirea securității la depozitele de armament și în jurul platformelor industriei de apărare. Atacul a fost condamnat public atât de președintele Nicușor Dan, cât și de premierul Luca Niculescu.

Separat de acest caz, a fost arestat un cetățean rus, suspectat că a fotografiat și a filmat obiective militare și infrastructură critică din februarie până în iulie. Anchetatorii spun că acesta ar fi mers în mai multe județe pentru a-și îndeplini misiunea.

Sorin Grindeanu, liderul Partidului Social Democrat (PSD) și președintele Camerei Deputaților, a reacționat marți, 27 octombrie 2026, pe Facebook: „Toleranță zero pentru actele de sabotaj și de diversiune orchestrate de Federația Rusă pe teritoriul României!”.

Despre răspunsul statului, Grindeanu a adăugat: „Nu vom accepta nicio încălcare a suveranității și securității statului român, iar astfel de acte nu pot rămâne nesancționate”.

Grindeanu a pus incendiul de la Brașov și recentele atacuri cu drone din regiunea Mării Negre pe seama unei strategii împotriva statelor NATO. În postare, Grindeanu s-a referit la un incendiu la fabrica de armament, deși au fost afectate firmele civile din vecinătatea uzinei.

Președintele Camerei Deputaților a cerut instituțiilor de forță să întărească securitatea națională și să prevină asemenea operațiuni. „Protejarea românilor și a infrastructurii critice a României sunt prioritatea noastră numărul unu”, a mai transmis el.

Anchetatorii continuă investigațiile pentru identificarea tuturor participanților, verificarea eventualelor legături cu alte incidente, stabilirea amplorii operațiunilor atribuite Rusiei și prevenirea altor atacuri.