În România, una din trei femei suferă de anemie feriprivă, de multe ori fără să știe acest lucru. La nivel global, problema este și mai mare, afectând aproximativ 24,3% din populație, adică aproape 1,9 miliarde de oameni. Numai că, dincolo de oboseala cronică și paloarea puse pe seama stresului, o anemie banală la prima vedere poate ascunde afecțiuni mult mai complexe, de la boli inflamatorii intestinale la cancere ale sângelui.
O problemă de sănătate publică ignorată la femei
Cea mai comună formă este anemia prin lipsă de fier, sau feriprivă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, această afecțiune apare la 36,5% dintre femeile însărcinate și la 29,6% dintre femeile cu vârste între 15 și 49 de ani, jumătate dintre cazuri fiind cauzate direct de deficitul de fier. Cauzele sunt diverse, de la menstruații abundente și diete restrictive, până la necesarul crescut din timpul sarcinii, unde lipsa fierului crește riscul de naștere prematură sau chiar deces intrauterin.
Situația este uneori dramatică. „Avem situații în care vin femei la 40 de ani… cu hemoglobină 3. Te întrebi cum mai supraviețuiesc”, au avertizat medicii hematologi de Ziua de Luptă împotriva Mielomului Multiplu. Simptomele clasice includ oboseală persistentă, paloare, unghii fragile, tahicardie și dificultăți de concentrare.
Când anemia semnalează o boală intestinală
Pentru pacienții diagnosticați cu boli inflamatorii intestinale (BII), precum boala Crohn sau colita ulcerativă, anemia este cea mai frecventă complicație extradigestivă. Aceasta afectează între 36% și 76% dintre ei.
Cum vine asta? Mecanismul este dublu: pe de o parte, inflamația cronică a intestinului subțire blochează absorbția corectă a fierului din alimentație. Pe de altă parte, pierderile cronice de sânge prin scaun accentuează deficitul.
În aceste condiții, tratamentul clasic cu suplimente de fier nu este suficient. Prof. dr. Horia Bumbea, medic hematolog, a subliniat că mulți dintre acești pacienți au nevoie de tratament cu fier injectabil sau perfuzabil pentru a putea restabili nivelul normal de hemoglobină, deoarece absorbția orală este grav afectată de inflamație.
Mielomul multiplu, cancerul mascat de anemie
Lucrurile stau complet diferit în cazul cancerelor de sânge. Spre deosebire de o simplă lipsă de fier, anemia din mielomul multiplu apare printr-un proces de „infiltrare medulară”. celulele canceroase invadează măduva osoasă și blochează producția de celule roșii sănătoase (hematii). Simptomele de alarmă sunt altele: dureri osoase persistente într-un punct fix, oboseală marcată și o creștere a creatininei, care indică afectare renală.
Capcana diagnosticului este uriașă.
Mulți pacienți sunt tratați, pe bune, ani de zile pentru discopatii, când de fapt suferă de o afecțiune hematologică malignă. „Diagnosticul de mielom trebuie suspectat imediat dacă un bărbat adult sau o femeie la post-menopauză prezintă o scădere inexplicabilă a hemoglobinei”, a atras atenția dr. Simona Gentimir, medic de medicină internă. Datorită noilor terapii, supraviețuirea în mielomul multiplu a crescut de la 3 ani la peste 8 ani.
Hemograma și Inteligența Artificială în diagnostic
Dar cum facem diferența între tipurile de anemie? O simplă analiză de sânge poate oferi indicii vitale. „O hemogramă pune diagnosticul în aproape 80% din probleme… dar lipsește veriga interpretării corecte,” a explicat prof. dr. Daniel Coriu, medic hematolog. Pentru anemia feriprivă sunt esențiale sideremia și feritina serică, în timp ce pentru mielom se recomandă electroforeza proteinelor serice.
Iar tehnologia modernă vine cu soluții. Cercetări recente arată că algoritmii de Inteligență Artificială pot distinge între anemia feriprivă și cea din bolile cronice (precum mielomul) cu o acuratețe de peste 95%. Un alt studiu demonstrează că măsurarea hemoglobinei reticulocitare (CHr) este mult mai eficientă în detectarea timpurie a deficitului de fier „mascat” de inflamație, un detaliu esențial pentru pacienții cu BII sau mielom.
Analize gratuite, dar pacienți neinvestigați
În România, investigațiile de bază pentru anemie sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), deci accesul la diagnostic nu ar trebui să fie o problemă. Dr. Remus Șipoș îi îndeamnă pe pacienți să acționeze: „Tot ce trebuie să facă doamnele… este să meargă la medicul de familie și să ceară o recomandare pentru a face aceste analize gratuit!”
Până la urmă, cheia stă în investigarea corectă a cauzei. Dr. Simona Gentimir întărește această idee, subliniind necesitatea unei abordări personalizate: „Important este să fie recunoscută și investigată corect, pentru că nu toate anemiile au aceleași cauze… trebuie abordate diferit”.
