August 2026 a egalat recordul pentru cea mai caldă lună măsurată, la 16,96°C

16,96°C a fost temperatura medie globală a aerului la suprafață în august 2026, cu 0,85°C peste media perioadei 1991-2020 și cu aproximativ 1,65°C peste nivelul preindustrial estimat pentru perioada 1850-1900.

Pentru România, efectul concret din această vară a apărut pe Dunăre. Scăderea puternică a debitului fluviului a dus la închiderea consecutivă a ambelor reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, după o lună marcată de secetă severă.

August a închis și cea mai caldă vară din istoria măsurătorilor pentru Europa de Vest, peste recordul anterior din 2003. Pentru întreg continentul european, vara lui 2026 a fost a treia cea mai caldă, după verile din 2024 și 2022.

Seceta s-a văzut în debitele fluviilor europene

O mare parte din Europa de Vest și zone extinse din centrul și estul continentului s-au confruntat cu secetă generalizată în august. Condiții de secetă severă au fost raportate în Franța, Regatul Unit, Ungaria, România și Serbia, în unele cazuri din mai.

Debitele mai multor fluvii europene au coborât la niveluri excepțional de scăzute. Lista include Rinul, Dunărea, Bugul de Sud, Niprul, Vistula, Glomma, Rhône, Sena și Po.

Vistula, Glomma, Rhône, Sena și Po au avut o ușoară revenire după ploile de la finalul lunii august. În același timp, Europa de Vest a trecut prin noi valuri de căldură în august, după un episod excepțional de caniculă început în mai.

Subiectul a fost relatat și de G4Media.

Presiunea se vede în sănătate, agricultură și apă

Climatologul Bogdan Antonescu, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a legat acest record de efecte care trec dincolo de statistica temperaturii.

„Un record de temperatură pentru august (și care se adaugă la seria tot mai lungă a recordurilor) este un motiv clar de îngrijorare pentru că efectele se simt dincolo de simpla doborâre a unui record. Pe măsură ce temperatura medie globală crește, valurile de căldură sunt observate mai des, aduc temperaturi mai ridicate și sunt mai persistente comparativ cu deceniile anterioare”, a explicat Bogdan Antonescu în analiza pentru Infoclima.

Același climatolog a arătat că seceta prelungită mărește efectele economice și sociale ale acestor episoade. În analiza citată, el a spus că valurile de căldură afectează sănătatea, iar perioadele de secetă cresc costurile prin impactul asupra agriculturii și rezervelor de apă.

Copernicus leagă recordul din august de încălzirea globală cauzată de arderea combustibililor fosili și de creșterea accelerată a temperaturilor din Pacificul ecuatorial, asociată unui episod puternic de El Niño.

Temperatura medie lunară a suprafeței oceanelor din zonele extrapolare a egalat recordul din martie 2024. Iar valoarea zilnică maximă a temperaturii globale a suprafeței oceanelor din aceleași zone a ajuns la 21,11°C, cel mai ridicat nivel măsurat vreodată.

Recorduri ale suprafeței oceanice au fost observate și în Pacificul tropical, unde un posibil episod El Niño extrem continua să se intensifice. Efectele se resimt deja pe uscat și favorizează incendiile sezoniere din Indonezia, iar fumul afectează emisfera nordică.

„August 2026 a fost o lună remarcabilă în istoricul climatic global. A fost, deopotrivă, cea mai caldă lună de august și cea mai caldă lună înregistrată vreodată, cu temperaturi globale ajunse la 1,65°C peste nivelul preindustrial”, a declarat coordonatorul strategic pentru climă la ECMWF, în declarația citată de Infoclima.

Pentru populație, schimbarea concretă se vede în valuri de căldură mai dese, mai intense și mai persistente, iar pentru zonele afectate de secetă în costuri mai mari în agricultură și în presiune suplimentară asupra rezervelor de apă.