Ce faci dacă nu ți-ai primit salariul la termen și unde ceri banii restanți

Verifică ziua în care trebuia plătit salariul

Caută data plății în contractul tău de muncă, apoi verifică și contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern. Codul muncii, la art. 166, cere plata cel puțin o dată pe lună, dar nu fixează aceeași zi pentru toți angajații. Notează data la care era datorat salariul pentru fiecare lună restantă.

Păstrează actele și socotește ce lipsește

Strânge, după caz, actele care arată cât ai lucrat, cât trebuia să primești și cât ți-a plătit angajatorul:

• contractul de muncă și actele prin care ți-a fost schimbat salariul;
• contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern, dacă acolo este stabilită ziua plății;
• documentele salariale și evidența orelor lucrate;
• extrasele de cont pentru lunile restante, cu data, suma și plătitorul vizibile;
• mesajele și e-mailurile despre muncă și plată, cererea scrisă de plată și răspunsul angajatorului.

Păstrează extrasul de cont întreg și marchează plata care te interesează. Dacă nu ai fluturaș de salariu, poți folosi celelalte acte: art. 168 din Codul muncii permite dovedirea plății și prin alte documente, nu doar prin statul de plată.

Fă socoteala pentru fiecare lună. Pornește de la salariul de bază pentru timpul lucrat, adaugă indemnizațiile, primele, plata pentru ore suplimentare și celelalte sume datorate prin contract sau lege, apoi scade ce ai primit pentru aceeași perioadă. Potrivit art. 170 din Codul muncii, primirea unei părți din salariu nu înseamnă că ai renunțat la rest, nici dacă ai semnat documentul de plată.

La un salariu brut de 6.000 de lei, de exemplu, fără deduceri, scutiri ori alte rețineri, calculul obișnuit al sumei rămase după contribuții și impozit este:

• Pensie: 25% din 6.000 de lei înseamnă 1.500 de lei.
• Sănătate: 10% din 6.000 de lei înseamnă 600 de lei.
• Baza impozitului: 6.000 – 1.500 – 600 = 3.900 de lei.
• Impozit: 10% din 3.900 de lei înseamnă 390 de lei.
• Salariu net: 6.000 – 1.500 – 600 – 390 = 3.510 lei. Dacă ai primit 2.000 de lei, diferența este de 1.510 lei net în acest exemplu.

Aceste cote sunt prevăzute de Codul fiscal. Suma reală poate fi diferită dacă se aplică deduceri, scutiri sau alte rețineri legale; pentru cererea către tribunal, folosește documentele salariale ale fiecărei luni, nu transforma automat o diferență netă într-una brută. Contribuția asiguratorie pentru muncă, de regulă 2,25%, este plătită de angajator și nu se scade încă o dată din netul tău.

Pentru salariile din iulie până în decembrie 2026, o sumă de 200 de lei pe lună poate fi scutită de impozit și contribuții. Regula se aplică numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile din OUG nr. 89/2025, între care norma întreagă la locul de muncă principal, salariul de bază la minim și un venit brut lunar de cel mult 4.600 de lei. Salariul minim brut general este de 4.325 de lei pe lună de la 1 iulie 2026, fără prime și alte adaosuri.

Cere plata, apoi sesizează inspectoratul

Poți anunța ITM imediat ce a trecut data plății; nu trebuie să aștepți o lună. Cererea scrisă către angajator te ajută să arăți ce sume ai solicitat și când.

1. Cere angajatorului în scris plata pentru fiecare lună restantă. Trece data la care trebuia făcută plata și fiecare sumă primită între timp; păstrează cererea și răspunsul.
2. Trimite sesizarea la ITM de la sediul angajatorului. Include numele și adresa ta completă, datele angajatorului, locul unde muncești, lunile restante, datele de plată, sumele și plățile parțiale. Atașează copii ale dovezilor pe care le ai.
3. Păstrează dovada depunerii și urmărește răspunsul. Dacă angajatorul tot nu plătește, cere la tribunal obligarea lui la plată.

Sesizarea poate fi depusă online, prin e-mail, poștă, curier, fax sau la sediul ITM. Pentru sesizarea online primești un cod cu care poți urmări stadiul ei.

Un model scurt de sesizare este: „Subsemnatul/Subsemnata [nume și adresă], angajat(ă) la [angajator și sediu], la locul de muncă din [loc], solicit verificarea neplății salariului pentru [lunile]. Plata trebuia făcută la [datele], iar din sumele datorate am primit [sumele și datele plăților parțiale]. Anexez [actele disponibile]. Vă rog să îmi comunicați răspunsul la [adresă].”

Anexele utile sunt copiile contractului și ale actelor de schimbare a salariului, documentele salariale, evidența orelor, extrasele de cont și corespondența despre plată, în măsura în care le ai. Lipsa unui fluturaș nu te împiedică să faci sesizarea.

Inspectorii pot cere angajatorului acte și explicații, pot dispune măsuri pentru îndreptarea încălcării și pot aplica sancțiuni, potrivit Legii nr. 108/1999. Răspunsul la petiție trebuie expediat în cel mult 30 de zile din ziua înregistrării; dacă mai sunt necesare verificări, se pot adăuga cel mult 15 zile la acest termen, după ce ești anunțat. Acesta este termenul pentru răspuns, nu pentru încasarea salariului.

La tribunal ceri banii rămași neplătiți

ITM poate controla angajatorul și poate dispune măsuri, dar sesizarea nu ține loc de hotărâre judecătorească. Dacă plata nu vine, cererea se depune la tribunalul din zona domiciliului, reședinței sau locului tău de muncă. În litigiile privind salariul nu se plătește taxă judiciară de timbru, iar în proces angajatorul trebuie să aducă dovezile privind îndeplinirea obligațiilor sale.

În cerere poți trece, pentru fiecare lună, salariul de bază, indemnizațiile, primele, plata pentru ore suplimentare și celelalte drepturi datorate, din care scazi plățile făcute pentru aceeași perioadă. Poți cere și despăgubiri pentru întârzierea nejustificată, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Ca punct de plecare, cererea poate spune: „Solicit obligarea [angajatorului] la plata drepturilor salariale restante pentru [lunile], în sumele arătate separat pentru fiecare lună, după scăderea plăților de [sume și date]. Data la care era datorată fiecare plată este [data]. Solicit și [dobândă sau despăgubiri, dacă sunt cerute], pentru motivele și perioada arătate în cerere. Anexez [contractul, actele salariale, extrasele și celelalte dovezi disponibile].” Sumele și lunile trebuie completate după situația reală.

Dobânda pentru plata întârziată depinde de suma rămasă, numărul zilelor de întârziere și rata aplicabilă în acea perioadă. Dacă se aplică dobânda legală, calculul pornește de la suma restantă înmulțită cu rata anuală și cu numărul zilelor de întârziere, apoi împărțită la 365; potrivit OG nr. 13/2011, rata anuală este rata de referință a Băncii Naționale plus 4 puncte procentuale. Pentru un rezultat în lei trebuie cunoscută rata valabilă în fiecare perioadă de întârziere.

Art. 171 din Codul muncii îți dă, ca regulă, 3 ani de la data la care era datorată fiecare plată pentru a cere salariul restant și despăgubirile legate de neplată. O plată parțială sau recunoașterea datoriei poate întrerupe acest termen, în condițiile aceluiași articol.

Întrebări frecvente

Pot reclama un salariu întârziat doar câteva zile?

Da, poți sesiza depășirea datei de plată. Întârzierea de peste o lună este condiția pentru amenda specială aplicabilă din 20 octombrie 2021: între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat neplătit. Această amendă nu se aplică angajatorului aflat sub incidența Legii insolvenței.

Pot face sesizarea fără să îmi dau numele?

Nu. Petițiile fără datele persoanei care le trimite sunt clasate. Inspectorii trebuie să îți păstreze identitatea confidențială în control, deși angajatorul poate bănui cine a făcut sesizarea din împrejurări.

Ce fac dacă nu am primit fluturaș de salariu?

Nu există o obligație legală generală de a elibera fluturașul. Poți folosi celelalte dovezi și poți cere angajatorului un document despre activitatea, salariul și vechimea ta.

Am primit salariul pe card, dar nu am semnat statul de plată. Contează?

Lipsa semnăturii nu dovedește singură neplata. Plata prin bancă este permisă, iar documentele bancare pot arăta suma și data plății.

Pot pleca fără preaviz dacă angajatorul nu își respectă obligațiile?

Da, dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile din contract, poți demisiona fără preaviz. Plecarea nu șterge dreptul de a cere salariile restante.

Ce fac dacă firma este în insolvență?

Verifică hotărârea de deschidere a procedurii și anunță administratorul sau lichidatorul. Poți cere plata prin agenția teritorială din Fondul de garantare; în regimul general, acesta acoperă 5 luni consecutive, în limita a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Pentru unii operatori economici de interes strategic se aplică alte limite.

Surse verificate la 3 noiembrie 2026: Codul muncii; Legea nr. 108/1999 privind Inspecția Muncii; OG nr. 27/2002 privind petițiile; Codul fiscal; OG nr. 13/2011 privind dobânda legală; Legea nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale; OUG nr. 89/2025; Inspecția Muncii și REGES-ONLINE; Inspectoratul Teritorial de Muncă Galați; Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureș.