Blocul Național Sindical (BNS) solicită de urgență interzicerea folosirii detectorului de minciuni în procesele de recrutare din mediul privat. Reprezentanții angajaților atrag atenția că această practică, tot mai des întâlnită la interviurile pentru anumite posturi, este complet ilegală și profund discriminatorie.
De ce este considerat abuziv detectorul de minciuni la interviu
Condiționarea semnării unui contract de muncă de trecerea unui test poligraf creează un tratament inechitabil între candidați.
Și nu are absolut nicio legătură cu competențele profesionale reale ale omului care aplică pentru un post.
Într-un comunicat oficial transmis presei, instituția arată clar unde se încalcă legea: „BNS consideră că testarea cu poligraful încalcă drepturi fundamentale și depășește limitele legale ale procesului de recrutare. Potrivit art. 26 din Constituția României, viața intimă, familială și privată este protejată, iar art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul la respectarea vieții private, orice ingerință fiind permisă doar în condițiile prevăzute de lege”.
Ce spune Codul Muncii despre datele sensibile ale viitorilor angajați
Până la urmă, v-ați gândit vreodată câte date intime ajung pe mâna unui angajator în timpul unei astfel de proceduri?
Așa cum arată datele publicate recent de Adevarul, legislația actuală nu permite folosirea acestor aparate (care oricum nu pot stabili cu certitudine sută la sută dacă o persoană spune adevărul) pentru trierea viitorilor salariați. Căci, să fim serioși, metodele intruzive afectează direct demnitatea persoanei.
Sindicaliștii explică exact mecanismul prin care drepturile candidaților sunt ignorate: „În relațiile de muncă, art. 29 alin. (3) din Codul muncii prevede că angajatorul poate solicita doar informațiile necesare pentru verificarea aptitudinilor profesionale și a capacității candidatului de a ocupa postul. Testele poligraf depășesc acest cadru și presupun prelucrarea unor date personale sensibile, ridicând probleme de compatibilitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). În plus, refuzul candidatului de a accepta testarea nu poate constitui un criteriu de excludere din procesul de recrutare.”
Patru instituții ale statului, chemate să intervină urgent
Dar lucrurile nu se opresc la simple constatări teoretice. BNS a pus pe masa autorităților un set clar de revendicări și cere acțiuni imediate împotriva firmelor care folosesc detectorul de minciuni.
„În acest context, BNS solicită: Inspecției Muncii să verifice și să sancționeze utilizarea testelor poligraf în recrutare; Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal să analizeze legalitatea prelucrării datelor rezultate din astfel de testări; Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să verifice dacă excluderea candidaților care refuză testarea constituie o practică discriminatorie; Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale să promoveze modificări legislative care să interzică expres utilizarea testelor poligraf în recrutare și să introducă sancțiuni pentru angajatorii care condiționează angajarea de acceptarea acestora.”
Iar poziția finală a sindicatului nu lasă loc de interpretări. Accesul la un loc de muncă trebuie să fie egal și nediscriminatoriu, candidații urmând să fie evaluați strict pe baza calificărilor și a experienței adunate în CV.
