Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vrea să blocheze accesul pacienților cronici la tratamente în sistemul privat printr-un calcul pur birocratic. Proiectul de ordin, publicat pe 29 mai 2026, condiționează decontarea serviciilor medicale private exclusiv de momentul în care spitalele de stat declară oficial că nu mai au locuri.
Ce ascunde noua ecuatie a statului
Președintele CNAS, conf. Univ. Dr. Horațiu-Remus Moldovan, susține că măsura va aduce „un sistem mai eficient, mai transparent, mai aproape de pacient”. Numai că asociațiile de bolnavi văd în această decizie o condamnare directă la moarte pe listele de așteptare.
Noul document introduce o formulă matematică obligatorie (E = P(%) x Pop + ΣBi − Be − min(NBE, NBD)) pentru a stabili când anume capacitatea spitalelor publice este depășită. Abia atunci statul ar permite finanțarea tratamentului la privat.
„Problema nu este formula matematică, ci ceea ce formula NU măsoară. Nu măsoară timpul de așteptare, listele de așteptare, pacienții amânați sau impactul întârzierii diagnosticului. Pacientul real dispare și este înlocuit cu un pacient statistic, construit din medii și procente”, explică președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Cezar Irimia.
Cifrele seacă realitatea din teren.
În oncologie, cardiologie sau neurologie, o întârziere de câteva luni schimbă complet prognosticul. Și totuși, noul mecanism tratează amânarea ca pe o simplă variabilă. Pe baza datelor furnizate de Libertatea într-o analiză detaliată a situației, spitalele publice vor estima singure câți pacienți pot trata, fără niciun audit extern independent și fără sancțiuni dacă supraestimează numărul de locuri.
Timpul de asteptare face diferenta intre viata si moarte
V-ați gândit vreodată ce se întâmplă dacă spitalul județean raportează capacitate pe hârtie, dar programarea reală pentru un RMN este abia peste șase luni? Pacientul rămâne captiv în sistemul de stat, pierzând dreptul de a merge gratuit la o clinică privată unde ar putea fi preluat a doua zi.
Să fim serioși, infrastructura privată ține acum în spate o mare parte din investigațiile vitale pentru români. Documentul ignoră complet faptul că privatul acoperă 82,89% din furnizorii de servicii paraclinice (analize, RMN, CT) și 89,02% din capacitatea contractată pentru dializă. Mai mult, în România funcționează 547 de spitale private, comparativ cu doar 375 de unități spitalicești publice.
Iar la nivel financiar, excluderea clinicilor private nu aduce nicio economie la bugetul sănătății. Decontarea serviciilor în programele naționale curative se face la același tarif, indiferent dacă furnizorul este public sau privat. Dincolo de calcule, tratarea târzie a unui bolnav a cărui afecțiune s-a agravat implică ulterior costuri incomparabil mai mari pentru stat.
Organizatiile de pacienti ameninta cu instanta
Reprezentanții bolnavilor cer retragerea urgentă a ordinului. Ei acuză încălcarea dreptului constituțional al pacientului de a-și alege medicul curant, anulând principiul de bază prin care „banul urmează pacientul”.
„Asistăm la o decizie făcută pe genunchi, fără un studiu de impact din partea CNAS care să arate câți pacienți vor fi afectați sau în ce județe vor apărea blocaje. Solicităm retragerea imediată a proiectului și reluarea dialogului cu organizațiile de pacienți și profesioniștii din sănătate. În caz contrar, vom acționa în instanță”, a declarat Cezar Irimia.
Dar miza reală rămâne accesul rapid la tratament, nu protejarea instituțiilor de stat de concurența privată.
„Un sistem de sănătate performant nu este cel care demonstrează pe hârtie că are capacitate. Este cel care demonstrează, în fiecare zi, că pacienții primesc tratamentul de care au nevoie, atunci când au nevoie de el”, arată FABC.
Proiectul de ordin (publicat la finalul lunii mai) se află momentan în faza de transparență decizională, urmând ca Ministerul Sănătății să decidă dacă îl trimite spre publicare în Monitorul Oficial.
