Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni seară, 23 decembrie, că în cursul anului 2026 vor avea loc concedieri la instituțiile statului. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Top News de la Antena 3 CNN, potrivit publicației Libertatea.
"În cursul anului viitor, vor fi și oameni dați afară", a avertizat premierul, subliniind că reducerile de personal din sectorul public sunt inevitabile pentru controlul cheltuielilor bugetare.
Măsurile de austeritate și supărarea românilor
Ilie Bolojan a recunoscut că măsurile de austeritate implementate în 2024 au generat nemulțumiri în rândul populației. "Anul acesta nu a fost ușor, mai ales a doua jumătate, pentru că măsurile pe care am fost forțați să le punem în practică au generat, pe anumite segmente, scăderea puterii de cumpărare și au însemnat afectarea unor câștiguri în sectorul public prin anularea unor sporuri", a declarat premierul.
Premierul și-a asumat responsabilitatea pentru decizia impopulară: "Cu siguranță, o parte dintre români sunt supăraţi pe mine. Întotdeauna o măsură este identificată cu o guvernare, se personifică aceste măsuri, este o retorică publică: o victorie are mulți părinți, iar înfrângerile sunt orfane. Am această responsabilitate, nu fug de ea, dar e ușor să fugi, e mai greu să ți-o asumi și am făcut-o cu toată conștiința că fac ce trebuie. Sunt împăcat."
Planul de restructurare din administrația publică
Referitor la concedierile anunțate pentru 2026, Ilie Bolojan a explicat procesul prin care se vor face reducerile de personal. "Ceea ce am stabilit, să reducem cheltuielile în administrație, va implica inclusiv reduceri de personal. Anul viitor, toate autoritățile vor trebui să-și facă un audit al schemei de personal și să vadă dacă avem personal în plus, dacă anumite posturi sunt justificate sau nu", a precizat șeful Executivului.
Instituțiile publice vor avea două opțiuni pentru a respecta obiectivele de reducere a cheltuielilor: "Atunci ei vor avea două posibilități fie să verifice sistemul de sporuri și distribuția personalului, fie acolo unde, în mod cert și indubitabil, există personal excedentar, să facă reduceri de personal, pentru că un salariu nejustificat înseamnă bani în minus din investiții și servicii mai puține pentru cetățenii noștri."
Noua ordonanță Trenuleț adoptată în decembrie
Premierul a clarificat și prevederile noii ordonanțe Trenuleț, care a fost propusă spre adoptare marți, 24 decembrie. "Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul. Din păcate, trebuie să continuăm această amânare", a explicat Bolojan.
Printre măsurile incluse în ordonanță se numără creșterea salariului minim de la jumătatea anului 2025, scăderea impozitului pe cifra de afaceri, reducerea cu 10% a fondurilor partidelor politice și diminuarea cu 10% a sumelor alocate parlamentarilor.
Contextul economic și perspectivele pentru 2025
Bolojan a exprimat optimism moderat pentru anul 2025, anticipând o îmbunătățire a situației economice. "Trebuie să reducem cheltuielile în continuare și sunt convins că anul viitor va fi un an cu o scădere a inflației, ceea ce va stabiliza puterea de cumpărare", a declarat premierul.
În același timp, șeful Guvernului a mulțumit românilor pentru înțelegerea manifestată în perioada dificilă: "Trebuie să le mulțumesc românilor care trec prin aceste momente".
Impactul asupra sectorului public
Măsurile anunțate de premier urmează să afecteze semnificativ administrația publică românească. Reducerile de personal vor fi precedate de audituri detaliate ale schemelor de personal din toate instituțiile publice, cu scopul de a identifica posturile redundante sau nejustificate.
Aceste măsuri se înscriu în strategia mai amplă a Guvernului de reducere a cheltuielilor publice și de eficientizare a aparatului de stat. Premierul a subliniat că resursa economisită prin aceste reduceri va fi redirecționată către investiții și îmbunătățirea serviciilor publice pentru cetățeni.
Declarațiile lui Ilie Bolojan vin într-un moment în care România se confruntă cu provocări economice majore și presiuni pentru respectarea țintelor fiscale stabilite în cadrul acordurilor cu Uniunea Europeană.
