Bolojan folosit banii publici pentru angajări la firme de pază cu abuzuri masive

Schema de sprijin, despre care scrie G4media, oferă angajatorilor 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din categorii cu dificultăți în a-și găsi un loc de muncă. Condiția este ca angajatorul să mențină contractul de muncă pentru cel puțin 18 luni.

Peste jumătate din angajări, concentrate la firme de pază

Într-o analiză publicată pe rețeaua de socializare, prim-ministrul a subliniat că banii publici trebuie cheltuiți cu responsabilitate, însă a descoperit practici care contravin acestui principiu. „O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte și bani publici cheltuiți cu responsabilitate. Analizând cum funcționează programele statului, am găsit abuzuri și rezultate foarte slabe”, a explicat Bolojan.

Programul vizat are ca scop încurajarea companiilor să creeze locuri de muncă reale pentru categorii vulnerabile. „Un exemplu vine din zona politicilor de ocupare a forței de muncă prin care ar trebui să încurajăm oamenii să muncească și companiile să creeze locuri de muncă reale, cu forme legale. Astfel, printr-o schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă angajează persoane care au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă: șomeri de mai mult de 6 luni sau cu vârsta de peste 45 de ani, părinți care își cresc singuri copiii. În schimb, angajatorul are obligația să mențină persoana respectivă în muncă cel puțin 18 luni”, a detaliat premierul.

Cifrele pentru anul 2025 arată însă o realitate diferită. Din peste 13.200 de persoane a căror angajare a fost subvenționată, majoritatea nu au ajuns în sectoare precum construcțiile sau industria. „În 2025 a fost subvenționată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele multe angajări? În construcții, în industrie? Nu. Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază”, a arătat Ilie Bolojan.

Mai mult, aceste angajări sunt concentrate geografic. „Iar un alt lucru care ridică semne de întrebare este că aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale țării: București și zona limitrofă, Gorj și Galați.”

Mecanismul „suveică”: Aceleași persoane, subvenționate repetat

Analiza a scos la iveală și un mecanism prin care subvențiile sunt accesate în mod repetat pentru aceiași angajați, fără a se realiza o integrare reală pe piața muncii.

„În unele cazuri, aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția”, a descris premierul practica.

Acest circuit duce la o risipă a banilor publici. „Astfel se creează un mecanism prin care aceleași persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piața muncii”, a adăugat el.

Măsuri cerute la Ministerul Muncii

Potrivit lui Ilie Bolojan, vina aparține atât legislației neclare, cât și lipsei de vigilență a autorităților. „Neclaritățile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu și-au făcut datoria. Nu mai putem continua să direcționăm bani publici către mecanisme de tip „suveică” doar pentru a se lua banii de la stat.”

În consecință, premierul a cerut măsuri concrete. „Din acest motiv, la ultima ședință de guvern am dispus Ministerului Muncii găsirea unor soluții și luarea de măsuri concrete pentru a îndrepta lucrurile legate de acest program. Și să-i susținem pe cei care chiar lucrează în economia reală.”

Deși impactul bugetar, de zeci de milioane de lei, poate părea mic, miza este mult mai mare, a concluzionat Bolojan. „Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât. Este vorba despre reguli corecte și despre încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați.”