Consumul de brânzeturi a devenit un subiect sensibil pentru oricine este atent la nivelul colesterolului. Si totusi, lucrurile nu stau chiar așa. Anumite tipuri de brânză nu doar că sunt sigure pentru consum, ba chiar pot ajuta la menținerea sănătății cardiovasculare, fără a face sacrificii majore în alimentație.
Campioanele colesterolului scăzut
Brânza cottage este, pe bune, liderul detașat al opțiunilor sănătoase. Cu un conținut infim de colesterol, doar 17 mg la 100 de grame, și un procent de grăsimi care variază între 3 și 5%, aceasta devine o alegere excelentă. Cremozitatea și valoarea sa nutritivă ridicată o fac perfectă pentru o dietă echilibrată.
Următoarea pe listă este celebra mozzarella. Specialitatea italiană conține doar 46 mg de colesterol la 100 de grame și este o sursă excelentă de potasiu, calciu, fosfor, dar și de vitaminele A și B2. V-ați fi gândit că vedeta de pe pizza este, de fapt, atât de prietenoasă cu dieta? Specialiștii recomandă introducerea ei în meniu de două ori pe săptămână.
Aproape la fel de bine stau și alte două brânzeturi italiene. Ricotta, o combinație de lapte de oaie și vacă, are 52 mg de colesterol și este bogată în proteine, calciu și fosfor, fiind recomandată tot de două ori pe săptămână. Iar Crescenza, sau Stracchino, o brânză moale cu gust delicat, are 53 mg de colesterol și poate fi folosită atât pe pâine, cât și în salate sau sosuri.
Opțiuni sigure, dar cu moderație
Brânza Feta, specific grecească, se încadrează și ea în categoria produselor sigure, cu 68 mg de colesterol la 100 de grame. Este bogată în proteine ușor digerabile și minerale esențiale precum fosfor și calciu.
Atenție la sare.
Dar brânza grecească în saramură vine la pachet cu o atenționare importantă. Din cauza conținutului ridicat de sodiu, persoanele care suferă de hipertensiune ar trebui să o consume cu precauție, pentru a nu contribui la creșterea tensiunii arteriale.
O surpriză pe listă este Gorgonzola. Deși este considerată o brânză grasă, conținutul său de colesterol este de 80 mg la 100 de grame, mai mic decât cel al unei aripioare de pui. Mai mult, datorită mucegaiului Penicillium, este foarte ușor de digerat. Consumată ocazional, poate face parte fără probleme dintr-o dietă echilibrată.
Brânzeturile tari, bogate în nutrienți
La finalul listei găsim brânzeturile maturate, precum Sbrinz și Parmesan. E drept că acestea au cel mai ridicat nivel de colesterol dintre opțiunile prezentate, ajungând la 88 mg la 100 de grame. Numai ca, pe lângă acest aspect, ele aduc și cantități semnificative de zinc, fier și vitaminele A și B.
Cheia în cazul lor este moderația strictă. Este indicat ca aceste sortimente să fie consumate cel mult o dată pe săptămână, în cantități mici, pentru a beneficia de nutrienții lor fără a afecta nivelul colesterolului.
Contrar miturilor, nu toate brânzeturile sunt inamicii sănătății cardiovasculare. Astfel, o porție de Gorgonzola consumată ocazional (datorită procesului său de mucegăire) poate fi o alegere mai bună decât o banală aripioară de pui, demonstrând că informația corectă este mai importantă decât restricțiile drastice.
