După doar 10 luni de mandat, Alexandru Rogobete părăsește conducerea Ministerului Sănătății. Plecarea sa este marcată de o declarație finală controversată despre construirea a 22 de spitale și de dezvăluiri explozive privind furtul de chimioterapice de la Institutul Oncologic București, fapte ce ar urma să ajungă pe masa procurorilor.
Un mandat început „cu încredere”
Alexandru Rogobete a preluat portofoliul Sănătății în iunie 2025, după o lungă perioadă petrecută în interiorul ministerului, unde a fost consilier și secretar de stat responsabil de PNRR. Prima sa postare ca ministru seta tonul comunicării sale viitoare. „Cu încredere, în prima zi de mandat la Ministerul Sănătății, pentru că așa cum repet (aproape obsesiv) încrederea ne face bine”, scria acesta pe 23 iunie. Dar dincolo de sloganuri, Rogobete a adoptat rapid un stil direct, recunoscând problemele sistemului.
Încă din iulie, a transmis un mesaj clar. „Ca ministru, nu sunt aici să îmi apăr scaunul. Sunt aici să schimb, pentru pacienți, pentru cei care suferă, așteaptă și speră. Spitalele nu pot funcționa fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voința. Niciunul dintre noi, ministru, manager sau profesionist medical, nu trebuie să uite un lucru esențial: existăm pentru pacient”, declara Rogobete pe 17 iulie.
Confruntări directe și scandaluri
Punctul de cotitură a venit odată cu cazul Laviniei Vlad, o tânără de 37 de ani, mamă a doi copii, transferată în Belgia după 53 de zile la Spitalul Floreasca, infectată cu piocianic și candida auris. Ministrul a trimis Corpul de Control la Centrul pentru Arși și a vorbit public despre neregulile descoperite. „Este inacceptabil ca în 2025 un om, un pacient să sufere și să urle de durere și să nu îi fie administrat tratamentul corespunzător”, spunea el pe 28 iulie. Raportul controlului l-a șocat. „A venit raportul și vă spun că era să cad de pe scaun. (…) Modul în care a fost avizat și autorizat acest Centru de arși este revoltător”, a afirmat Rogobete pe 13 august, anunțând sesizarea Parchetului.
Iar conflictul a escaladat. Ministrul l-a acuzat direct pe coordonatorul de atunci al centrului, Paul Neagu. „Șeful Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca dă dovadă de iresponsabilitate crasă și nepăsare. Aroganța și indolența sunt incompatibile cu demnitatea profesională, indiferent de titlul universitar. (…) Mă simt nevoit să cer scuze public pacienților și familiilor lor pentru comportamentul inacceptabil al unui cadru medical. Considerați că răbdarea mea față de nepăsare a ajuns la limită!”
Tot în acea perioadă, a lansat o platformă online pentru pacienții trimiși de la stat la privat. „Orice pacient care a fost redirecționat abuziv către un cabinet privat va putea semnala: spitalul unde s-a întâmplat, medicul implicat, cabinetul privat indicat, costurile impuse. (…) Ca ministru al sănătății, nu pot să cer încredere oamenilor în sistem, dacă nu le arătăm respect”, declara ministrul.
Problema a revenit în atenție în februarie 2026, cu cazul unui chirurg de la Spitalul Elias filmat operând la privat în timpul programului de la stat. „Există o cerere de concediu semnată de domnul doctor, dar care nu a fost depusă la serviciul RUNOS și care nu a fost aprobată de managerul unității sanitare, deci această cerere nu este validă. (…) A nu fi la programul de lucru în spitalul public și a avea intervenții chirurgicale în altă parte este ilegal, înainte de toate”, a explicat atunci Rogobete.
Războiul cu infecțiile nosocomiale
După ce șase bebeluși au murit în secția ATI a Spitalului „Sfânta Maria” din Iași în septembrie, ministrul a avut o reacție dură față de o practică des întâlnită în sistem. „Resemnarea în fața infecțiilor nosocomiale nu este o opțiune. Ascunderea, cosmetizarea sau întârzierea raportărilor, fie din teamă, fie din nepăsare, fie din speranța că „dispare de la sine”, nu sunt erori: este complicitate”, spunea el. A continuat, arătând o realitate cruntă: „Sunt revoltat, profund revoltat, că, în pofida investițiilor majore făcute în spitale și în laboratoare moderne de microbiologie, ne blocăm încă în lucruri elementare: spălatul pe mâini, aplicarea protocoalelor, responsabilitatea de zi cu zi.”
Promisiuni, reforme și centre pentru arși
La 10 ani de la tragedia Colectiv, în octombrie 2025, Rogobete anunța finalizarea primului Centru de Arși Gravi, la Timișoara. „Se lucrează intens, iar anul acesta va fi finalizat primul centru de arși gravi construit în România după Revoluție. (…) Lucrările se vor finaliza in decembrie anul acesta. După testările tehnice și procedurile de acreditare, estimăm că în februarie 2026 vor fi tratați aici primii pacienți cu arsuri grave”. Construcția a fost gata, e drept, abia în februarie 2026, iar termenul pentru primirea pacienților a fost amânat pentru vară.
În martie 2026, ministrul anunța un protocol cu Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles pentru expertiză. „Aceste centre de arși, pe lângă infrastructura care deja există, au nevoie de ceva esențial, care din păcate de multe ori este ignorat: au nevoie de disciplină. Disciplina mișcărilor, conduita terapeutică, gestica. Toate aceste detalii – care par detalii, dar de fapt sunt esențiale – duc către succesul tratamentului unui pacient cu arsuri grave și reducerea riscului de infecții nosocomiale”.
Pe parcursul mandatului, a mai anunțat o serie de reforme (unele rămase la stadiul de proiect): reclasificarea spitalelor, schimbarea normativului de personal, reforma gărzilor și digitalizarea sistemului. Cum vine asta cu reforma gărzilor? „Sistemul actual este inechitabil. De aceea vom introduce trei categorii: gărzi la domiciliu, gărzi de monitorizare și gărzi de urgență – fiecare cu tarife diferențiate și corecte”, explica el.
Un final cu acuzații explozive
În ultima sa conferință de presă, Alexandru Rogobete a surprins pe toată lumea. „Mi se pare un pic nedrept, când nici nu mi s-a uscat bine cerneala pe demisie, ca unii deja să atace un om care a construit, pentru prima dată după Revoluție, 22 de spitale”. În realitate, cifrele arată că prin PNRR (programul european de redresare) au fost construite opt unități sanitare, unele fiind corpuri noi de clădire sau modernizări, la care se adaugă cele trei centre de mari arși.
Numai că dezvăluirea cu adevărat șocantă a venit la final. Rogobete a citat dintr-un raport al Curții de Conturi care viza Institutul Oncologic București.
O acuzație extrem de gravă.
„Chimioterapicele erau furate de la IOB și duse la spitalele private unde lucrau niște doctori, iar PET-CT-ul finanțat de Ministerul Sănătății în 2022, unde eu am semnat finanțarea pentru acel PET-CT, a fost pus în folosință de-abia anul trecut. Pentru că, nu de alta, dar la câteva sute de metri există un alt PET CT în regim privat care scana pacienții oncologici de la IOB”, a declarat ministrul demisionar. Alexandru Rogobete a anunțat că raportul Curții de Conturi va fi trimis la Parchet.
