Anul 2025 a adus 14 milioane de sosiri în unitățile de cazare din România. La prima vedere, sună bine. Numai că o analiză a datelor arată o realitate complet diferită: turismul românesc se concentrează, de fapt, în doar 5 județe. Iar un tabel cu 1.300 de localități spune o poveste plină de inegalități, cu surprize uriașe și locuri uitate de lume.
Surpriza din Bihor: comuna care depășește municipiul
Probabil cel mai spectaculos fenomen se regăsește în județul Bihor. Aici, comuna Sânmartin înregistrează nu mai puțin de 241.497 de sosiri. Cifra este mai mare decât cea a municipiului Oradea, care a atras 228.526 de turiști. Cum vine asta?
Explicația e simplă, dar dezvăluie cât de înșelătoare pot fi datele brute. În Sânmartin se află, administrativ, celebrele stațiuni balneare Băile Felix și Băile 1 Mai, cu hotelurile lor mari. Dar fără acest context (esențial, de altfel), oricine s-ar uita pe cifre ar crede că e o eroare de calcul.
Județe captive propriilor capitale
La polul opus se află județele unde turismul este aproape inexistent în afara reședinței de județ. Vorbim despre o dependență extremă față de un singur centru urban.
Opt județe au peste 80% din totalul sosirilor concentrate în municipiul reședință. Și există și cazuri extreme. În Teleorman și Călărași, pragurile ating 97-98%. aproape tot turismul din aceste județe se întâmplă în Alexandria și, respectiv, în Călărași.
Comunele care sfidează statisticile
Dar există și comune care pur și simplu sfidează orice așteptare. Dincolo de stațiunile clasice, câteva localități rurale au devenit adevărați magneți pentru turiști.
În Brașov, comunele Bran (111.721 sosiri), Moieciu (96.872) și Fundata (63.144) formează un bloc turistic rural care, adunat, depășește multe municipii din țară. Iar un alt exemplu șocant vine de pe litoral. Costinești, cu 164.480 de sosiri, este mai vizitat decât întreg municipiul Iași. Da, ați citit bine.
Punct și de la capăt: 19 localități cu zero turiști
La celălalt capăt al spectrului turistic se află uitarea completă.
Nu mai puțin de 19 localități din baza de date oficială raportează zero sosiri. Acestea sunt concentrate în special în Dâmbovița, unde sunt 6 astfel de localități, și în Buzău, cu 3. Câte o localitate-fantomă din punct de vedere turistic mai apare și în Cluj, Covasna și Brăila.
Dacă acolo există unități de cazare – și faptul că apar în raportare sugerează că există – înseamnă fie că datele sunt incomplete, fie că, pe bune, nu le-a călcat pragul niciun turist înregistrat oficial.
Fenomenul Bihor rămâne, însă, cel mai interesant. Datele brute par eronate, dar sunt corecte. Infrastructura balneo-turistică este plasată administrativ în comună, nu în oraș, ceea ce distorsionează complet imaginea de ansamblu dacă nu ești atent la detalii.
