Într-o decizie istorică, Curtea Supremă a Statelor Unite a răsturnat precedentele de zeci de ani, interzicând efectiv acțiunea afirmativă în admiterea la colegiu și universitate. Această hotărâre interzice instituțiilor de învățământ să ia în considerare rasa în procesul lor de admitere, o schimbare care a stârnit dezbateri intense. Hotărând cu 6-3 să pună capăt acțiunii afirmative în instituțiile de învățământ superior din SUA, hotărârea a arătat diviziunea tot mai mare dintre judecătorii conservatori și liberali din cadrul celei mai înalte autorități juridice a națiunii.
Președintele Curții Supreme de Justiție, John Roberts, a declarat în hotărârea sa că universitățile „au ajuns la concluzia, greșită, că piatra de încercare a identității unui individ nu sunt provocările depășite, competențele dobândite sau lecțiile învățate, ci culoarea pielii sale. Istoria noastră constituțională nu tolerează această alegere”.
Ce este acțiunea afirmativă?
Acțiunea afirmativă este un termen care a fost sinonim cu politicile menite să promoveze egalitatea rasială în Statele Unite încă de la începuturile sale în anii 1930. De-a lungul anilor, această politică și-a găsit aplicații în diverse sectoare, în special în învățământul superior. Colegiile și universitățile, inclusiv instituțiile Ivy League precum Harvard, Yale, Princeton și Columbia, au utilizat acțiunea afirmativă ca instrument pentru a crește numărul de studenți de culoare și al altor minorități subreprezentate.
Ce înseamnă interdicția?
Această hotărâre interzice metode specifice de luare în considerare a rasei, ținând cont în același timp de un context mai larg. Cu toate acestea, hotărârea nu interzice în totalitate luarea în considerare a rasei. Candidații pot exprima în continuare modul în care identitatea rasială le-a influențat viața, dar numai dacă aceasta contribuie la abilitățile sau caracterul lor unic.
Primul judecător al Curții Supreme de origine latină, judecătoarea Sonia Sotomayor, a susținut că blocarea acțiunii afirmative în admiterea la universitate subminează inițiativele privind diversitatea și eforturile de a combate rasismul.
Criticii consideră decizia drept o lovitură potențial catastrofală dată visului american, perpetuând inegalitatea rasială și mărind decalajul dintre o Americă diversă și colegiile de elită.
Susținătorii eliminării acestei politici susțin că acțiunea afirmativă poate crea o discriminare inversă și poate promova o cultură a drepturilor. În loc să încurajeze o societate meritocratică, acțiunea afirmativă pune un accent nejustificat pe originea rasială. Acest lucru are potențialul de a reduce standardele și de a favoriza în mod involuntar resentimentele în rândul celor care se simt dezavantajați de sistem.
Care va fi impactul hotărârii privind rezervarea în SUA?
California și alte state care au interzis anterior acțiunea afirmativă în admiterea la universitățile publice au fost martorele unor schimbări considerabile, în special la instituțiile selective.
Astfel de interdicții privind acțiunea afirmativă au repercusiuni care se extind la locul de muncă. Un studiu realizat de Universitatea Harvard în 2013 a constatat scăderi notabile ale participării în rândul bărbaților latino-americani, femeilor de culoare și femeilor asiatice în statele-cheie care au aplicat aceste interdicții.
Universitățile se confruntă în prezent cu obstacole semnificative pentru a realiza diversitatea rasială fără acțiuni afirmative. Chiar dacă metodele alternative, cum ar fi recrutarea țintită, ajutorul financiar și politicile de testare opțională pot menține diversitatea, acestea sunt în general mai puțin eficiente.
Ce vor face universitățile?
Majoritatea universităților au indicat că vor urma noile orientări federale, dar multe instituții au declarat că vor căuta alte modalități de a promova diversitatea și incluziunea.
„Harvard va continua să fie o comunitate vibrantă ai cărei membri provin din toate categoriile sociale, din întreaga lume”, a afirmat președintele universității, Lawrence Bacow, într-o declarație în urma hotărârii. Sentimente similare au fost reluate de alte colegii din țară.
Cum rămâne cu admiterea pe bază de moștenire?
Un alt aspect care merită menționat este practica controversată a admiterii prin moștenire, răspândită în toate instituțiile de învățământ superior din SUA. Acest proces oferă tratament preferențial copiilor absolvenților în timpul procedurii de admitere. Susținătorii acestui proces susțin că acesta stimulează donațiile absolvenților și promovează comunitatea, în timp ce criticii îl consideră un mecanism de perpetuare a inegalității sociale, favorizând adesea candidații albi și bogați.
Spre deosebire de acțiunea afirmativă, admiterea prin moștenire nu a fost interzisă, în principal datorită distincției juridice dintre rasă și statutul de moștenitor. Clauza de protecție egală din Constituție, utilizată pentru a contesta acțiunea afirmativă, nu se aplică admiterii pe bază de moștenire, deoarece acestea nu se bazează pe rasă. Cu toate acestea, recenta interzicere a acțiunii afirmative a reaprins discuțiile privind admiterile pe bază de moștenire și impactul acestora asupra diversității și incluziunii în domeniul învățământului superior.
Sursa: www.zeebiz.com
