Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, 31 martie, că frontiera estică a Uniunii Europene necesită o întărire urgentă. Avertismentul vine în contextul comportamentului imprevizibil al Rusiei și al riscurilor majore de instabilitate din Ucraina, fiind lansat în cadrul evenimentului „The Economist – Romania Government Roundtable”.
O frontieră strategică
Mesajul este cât se poate de direct. Deși există și alte provocări, precum migrația ilegală din zona Mediteranei, premierul consideră că granița care se întinde de la Marea Baltică până la Marea Neagră are o importanță strategică, militară și economică aparte în anii ce vor urma.
În afirmaţiile sale, „Frontiera de est a Uniunii Europene va rămâne pentru mulți ani și este și astăzi cea mai importantă frontieră a UE. Sigur, și celelalte frontiere sunt importante. Avem probleme în zona Mediteranei cu componenta de migrație ilegală, dar, din punct de vedere strategic, economic, militar și de apărare, această frontieră de la Baltică până la Marea Neagră este cea mai importantă în următorii ani, pentru că nu putem avea încredere că în anii următori comportamentul Rusiei va redeveni predictibil după ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani.
Trebuie să ne gândim ce înseamnă o zonă de instabilitate în Ucraina în următorii ani pentru siguranța Europei. Din acest punct de vedere, consider că frontiera de est trebuie să fie mai puternică, mai întărită în anii următori”, a declarat premierul.
Securitate și dezvoltare economică
Dar cum anume se poate întări, pe bune, această frontieră? Bolojan adaugă că soluția nu este pur militară. Securitatea trebuie combinată obligatoriu cu dezvoltarea economică, pentru că, până la urmă, una fără cealaltă nu funcționează.
Extinderea, motor de competitivitate
În același timp, șeful Guvernului consideră că extinderea Uniunii Europene este un factor cheie pentru competitivitate. El susține că acest proces a ajutat în mod direct la menținerea competitivității industriei europene, oferind ca exemplu industria auto, care și-a extins lanțurile de producție în Europa de Est.
În viziunea sa, „Competitivitatea nu depinde doar de extindere, depinde de foarte mulți factori care au fost descriși de premieri, de specialiști, dar partea de extindere a susținut în toți acești ani competitivitatea. Dacă ne gândim la piețe extinse, dacă ne gândim la consumatori, la forțe de muncă, la extinderea lanțurilor valorice ale industriei europene, acest lucru a făcut ca aceste lanțuri să rămână competitive în toți acești ani.
Și ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, în industria auto, în alte industrii care și-au extins lanțurile de producție în Europa de Est, odată cu extinderea Uniunii, a contribuit la susținerea competitivității Uniunii Europene”, explică Bolojan.
E drept că exemplul României, care s-a dezvoltat accelerat după aderarea din 2007, este relevant în acest sens.
„Nu este doar un act de generozitate”
Iar această extindere nu trebuie privită ca o simplă pomană. Bolojan punctează că aderarea la UE, prin impunerea de reguli și standarde (un lucru adesea criticat pe plan intern), forțează țările să-și îmbunătățească guvernarea și, implicit, dezvoltarea economică și nivelul de trai.
Aşadar, „Extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, așa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică importantă pe care noi o susținem. Cred că nu este doar o cheltuială, așa cum s-ar putea înregistra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltare a Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”.
