Ce variante de acoperiri pentru terase sunt disponibile acum?

M-am gândit zilele trecute la câți vecini și-au închis terasele în ultimii ani. Practic, aproape toată strada noastră a investit în vreo formă de protecție pentru spațiile astea exterioare. Și normal, clima de la noi nu te lasă să te bucuri de terasă decât vreo trei luni pe an, dacă ai noroc. Restul timpului e fie prea cald, fie plouă, fie bate un vânt care îți ia totul de pe masă.

Foile pentru terase au devenit o opțiune din ce în ce mai căutată tocmai pentru că oferă un compromis decent între a avea un spațiu închis și a păstra aerul acela de libertate specific unei terase. Nu mai vorbim de balcoane transformate în camere de sezon sau de spații unde înainte nu puteai sta decât în costume de baie vara și în paltoane groase iarna.

Problema e că, odată ce începi să te interesezi de subiect, descoperi că nu e deloc atât de simplu pe cât părea. Există o mulțime de variante, fiecare cu specificul ei, și poți ajunge repede să nu mai știi ce să alegi. Am vrut să adun aici ce am învățat din experiența proprie și din ce am văzut la alții.

Varianta clasică cu PVC transparent

Când spui folie pentru terasă, majoritatea oamenilor se gândesc automat la asta. E acea folie care seamănă cu sticla, destul de groasă, pe care o vezi peste tot. Se numește cristal tocmai pentru că are o transparență care îți permite să vezi prin ea aproape ca prin geam.

Am un prieten care și-a pus asemenea folie acum vreo doi ani și încă arată bine, deși a trecut prin toate anotimpurile.

Ce îmi place la PVC-ul ăsta transparent e că nu îți schimbă prea mult percepția spațiului. Adică, stai pe terasă și ai în continuare senzația că ești afară, vezi grădina sau strada, doar că ești protejat. Grosimea variază destul de mult, am văzut de la jumătate de milimetru până la aproape un milimetru. Diferența se simte, clar, mai ales când vine vremea rea.

Rezistă destul de bine la ploi, la vânt moderat, chiar și la zăpadă dacă nu e exagerată. Problema pe care am observat-o e că iarna, când se face frig de-a binelea, materialul se cam întărește. Nu e ceva catastrofal, dar devine mai rigid și trebuie să ai grijă cum îl manipulezi dacă vrei să îl strângi sau să faci modificări.

Și mai e chestia aia cu îngălbenirea în timp. Nu se întâmplă imediat, dar după vreo trei-patru ani de stat la soare și la toate schimbările astea de temperatură, materialul începe să capete o nuanță ușor gălbuie. Nu toată lumea o observă, dar dacă ești atent, vezi. Nu e un motiv să îl schimbi neapărat, dar e bine să știi că se întâmplă.

Opțiunea fumurie pentru intimitate

Acum, dacă problema ta nu e neapărat să vezi totul în detaliu, ci mai degrabă să ai puțină intimitate, există variantele astea colorate sau fumurii. Practic, e același material PVC, doar că are adăugat un pigment care îi dă o nuanță mai închisă. Am văzut instalată așa ceva la o rudă care stă la bloc, la parter, și diferența e vizibilă. Nu mai ai senzația că toată lumea se holbează la tine când stai pe terasă.

Plus că vara, când soarele bate direct, folie fumurie filtrează o parte din căldură și lumină. Terasa nu se mai încinge atât de tare, ceea ce e un avantaj real în lunile alea de vară când temperaturile trec lejer de treizeci de grade. Am stat odată pe o terasă închisă cu folie transparentă normală în plină iulie și pot să zic că experiența a fost mai degrabă neplăcută. Efectul de seră e real.

Culorile disponibile nu sunt foarte multe, cel puțin din ce am văzut eu pe piață. Predomină gri-maroniu, care arată destul de elegant, dar am mai întâlnit și albastru deschis sau verde pal. Trebuie să accepți însă că vei pierde din lumina naturală. E un compromis pe care îl faci în schimbul intimității și al protecției solare suplimentare.

Când merită folie cu protecție UV

Asta e o îmbunătățire destul de recentă și, sincer, mi se pare că merită atenție dacă ai pe terasă lucruri de valoare. Mă gândesc la mobilă din lemn masiv, la plantele alea sensibile care se usucă la prea mult soare sau chiar la perdele și alte textile care se decolorează. Radiațiile UV sunt destul de agresive pe termen lung și distrug aproape tot ce prind.

Foile cu protecție UV au niște aditivi speciali care blochează o parte importantă din aceste radiații. Nu e o protecție totală, dar e semnificativ mai bună decât folie obișnuită. Prețul e puțin mai mare, dar dacă te gândești că protejezi mobilier care costă câteva mii de lei, diferența asta de preț devine nesemnificativă.

Am citit undeva că tipuri de folie pentru inchidere terasa cu protecție UV sunt recomandate mai ales în zonele cu soare intens. Înțeleg perfect de ce, mai ales dacă stai în sud sau în vest, unde verile sunt caniculare și soarele bate fără milă. În București, de exemplu, vara asta am simțit efectele soarelui pe propria piele, literalmente.

Polietilenul, o soluție mai ieftină

Există și varianta cu polietilen, deși recunosc că nu văd foarte des folosită. E un material mai subțire decât PVC-ul, mai ușor, și se folosește mult la sere agricole. Avantajul principal e prețul mic, e chiar considerabil mai ieftin decât celelalte opțiuni.

Problema e că nu rezistă prea mult. Adică, dacă PVC-ul îți poate ține cinci-șase ani fără probleme majore, polietilena o să înceapă să se degradeze după un an-doi. Se rupe mai ușor, își pierde proprietățile, devine friabilă. Pentru cineva care vrea o soluție temporară sau are un buget foarte strâns, poate fi o opțiune, dar pe termen lung nu e cea mai înțeleaptă alegere. Mai bine economisești puțin mai mult și investești într-un material care rezistă.

Textilul impermeabil, altceva față de restul

Asta e o direcție complet diferită și destul de interesantă. Nu mai vorbim de folie în sensul clasic, ci de materiale textile speciale, impermeabilizate, care amintesc de corturile profesionale sau de acoperișurile parasolarelor alea mari din terase de restaurante. E o țesătură groasă, tratată chimic să respingă apa.

Ce îmi place la varianta asta e rezistența mecanică. Nu se rupe la fel de ușor ca o folie plastică când vine un vânt mai puternic sau când se agață ceva de ea. Plus că arată diferit, mai natural cumva, mai puțin industrial. Dezavantajul major e că pierzi complet transparența. Adică, e ca și cum ai pune un perete opac, nu mai vezi nimic prin el.

Materialele astea vin în mai multe culori și densități. Cele mai groase oferă chiar și o izolație termică modestă, ceea ce poate fi util dacă plănuiești să folosești terasa și iarna. Dar trebuie să știi că prețul e mai piperat și că ai nevoie de un sistem de fixare solid, nu poți să o prinzi cu patru șuruburi și atât.

Combinația folie și plasă pentru aerisire

Am văzut recent o soluție care mi s-a părut destul de ingenioasă. Combină folie transparentă normală cu zone de plasă de aerisire integrate. Ideea e simplă dar eficientă: elimini problema condensului care apare iarna pe foile complet etanșe. Știi acea umiditate care se strânge pe interior când afară e frig și înăuntru e cald? Ei bine, cu plasa integrată, aerul circulă minimal și previi fenomenul ăsta neplăcut.

Am un cunoscut care a montat așa ceva și spune că diferența se simte, mai ales că folosește terasa și pentru grătar. Fumul și mirosurile nu rămân captive, circulă puțin, dar în același timp nu pierzi prea mult din protecția termică. Mi se pare un compromis rezonabil pentru cei care vor să folosească spațiul activ, nu doar să stea pe scaun.

Grosimi diferite pentru nevoi diferite

Nu toate zonele țării au aceleași condiții climatice, asta e clar. Pe litoral, unde vântul bate constant și temperaturile sunt mai moderate, ai nevoie de o folie mai groasă și mai rezistentă. La munte, unde iarna temperaturile scad serios și zăpada se adună, iar materialul trebuie să reziste la ger și la greutate.

Am observat că producătorii au început să diversifice oferta tocmai ținând cont de diferențele astea regionale. În zone cu ierni grele ai nevoie de folie de un milimetru grosime, în timp ce în sud, unde iernile sunt blânde, jumătate de milimetru poate fi suficient. E o chestie de a te gândi unde locuiești și ce condiții meteo întâlnești de obicei.

Ce să ai în vedere când alegi

Dincolo de tipul de material în sine, sunt și alte lucruri care contează enorm. Sistemul de fixare, de exemplu, e esențial. Poți să ai cea mai bună folie din lume, dar dacă o prinzi prost, o să o găsești în vecini la prima furtună. Structura metalică sau din lemn trebuie să fie solidă, iar folie trebuie prinsă uniform, fără zone care fluturau liber.

Apoi mai e întreținerea, la care mulți nu se gândesc când fac investiția. Foile se murdăresc, se depune praf, poluare, polen, tot felul de chestii. O spălare din când în când cu apă și puțin detergent blând face minuni și prelungește durata de viață. Nu e nimic complicat, dar dacă o lași baltă, după câteva luni arată nasol.

Și mai e și aspectul legal, care poate fi complicat. La bloc, mai ales, ai nevoie uneori de acordul asociației sau chiar de autorizații de la primărie. Nu e cazul peste tot, dar merită verificat înainte să începi lucrările. Am auzit povești cu vecini care au fost nevoiți să demonteze tot pentru că nu aveau aprobări.

La final, alegerea depinde mult de ce vrei tu de la spațiul ăsta. Dacă prioritatea e să vezi prin folie și să nu dai prea mulți bani, PVC-ul transparent clasic e varianta logică. Dacă îți dorești ceva mai rezistent și nu te deranjează să pierzi din transparență, textilele impermeabile ar putea fi soluția. Iar dacă te gândești la protecția lucrurilor de pe terasă, varianta cu UV devine relevantă.

Piața s-a schimbat mult în bine în ultimii ani. Acum găsești soluții pentru aproape orice buzunar și orice situație specifică. Important e să îți dai timp să te gândești ce ai nevoie cu adevărat, nu să cumperi prima variantă care îți iese în cale.

Sursa: financiarul.ro