China reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea rețelelor energetice din Europa, conform unei declarații recente a lui Radmila Sekerinska, secretar general adjunct al NATO. Această observație subliniază preocupările crescânde ale Alianței Nord-Atlantice față de influența chinezească asupra infrastructurii critice europene, considerată o vulnerabilitate strategică.
Dependența Europei de tehnologia chineză
Sekerinska a afirmat că Europa a ajuns într-o situație periculoasă prin dependența de echipamentele produse în China, în special în sectorul energetic. Transformatoarele, invertoarele și alte componente esențiale pentru rețelele electrice sunt furnizate în mare parte de companii chinezești. Acest lucru îi oferă Beijingului un instrument de presiune geopolitică asupra statelor europene, ceea ce poate avea consecințe grave în timpul unor conflicte sau tensiuni internaționale.
Conform declarațiilor oficialului NATO, majoritatea țărilor europene au integrat în infrastructura lor critică echipamente provenite din China. Aceste echipamente ar putea conține vulnerabilități care să permită accesul neautorizat, crescând riscurile de sabotaj și întreruperi în furnizarea energiei.
Expansiunea Chineză în sectorul energetic
În ultimele 15 ani, China a devenit lider global în producția de echipamente pentru energie regenerabilă. Companii precum Longi, Trina Solar și Huawei domină piețele de panouri fotovoltaice, invertoare și sisteme de stocare a energiei. Prețurile competitive ale acestor echipamente au determinat multe țări europene să opteze pentru tehnologia chineză în tranziția lor către energie verde.
Beijingul controlează aproximativ 80% din producția globală de panouri solare și 60% din capacitatea de fabricare a turbinelor eoliene. Europa importă anual echipamente de energie regenerabilă din China în valoare de peste 40 de miliarde de euro. Această dependență s-a amplificat pe măsură ce Uniunea Europeană și-a accelerat planurile de decarbonizare și reducere a dependenței de combustibilii fosili din Rusia.
Învățămintele din dependența de gazul rusesc
Sekerinska a comparat situația actuală cu dependența anterioară de gazul rusesc, subliniind că Europa nu a învățat suficient din criza energetică provocată de războiul din Ucraina. Conflictul a scos în evidență vulnerabilitatea Europei atunci când depinde de un singur furnizor pentru resurse esențiale. Prețurile la energie au crescut semnificativ în 2022, iar unele țări au fost nevoite să implementeze raționalizări, ceea ce a dus la pierderi de competitivitate pentru industria europeană.
Măsuri propuse de NATO și Uniunea Europeană
NATO colaborează cu Uniunea Europeană pentru a identifica și atenua riscurile legate de infrastructura critică. A fost înființat un Centru de Coordonare pentru Protecția Infrastructurii Critice, cu sediul la Haga, care monitorizează amenințările fizice și cibernetice la adresa sistemelor energetice, de transport și comunicații din țările membre.
Comisia Europeană a propus reglementări care vor impune evaluări de securitate obligatorii pentru echipamentele de infrastructură critică. Companiile vor trebui să demonstreze că furnizorii din țări terțe nu prezintă riscuri de securitate. Aceste măsuri ar putea restricționa sever utilizarea tehnologiei chinezești în sectoare sensibile precum energia, telecomunicațiile și transporturile.
Reacții din partea industriei și a statelor membre
Germania și Franța au exprimat îngrijorări cu privire la costurile ridicate ale înlocuirii echipamentelor chinezești. Estimările arată că eliminarea completă a tehnologiei chineze din rețelele energetice ar putea costa peste 100 de miliarde de euro. Această tranziție ar putea întârzia semnificativ atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene.
Asociația Producătorilor Europeni de Energie Regenerabilă a avertizat că restricțiile excesive ar putea încetini tranziția energetică a Europei. Reprezentanții industriei susțin că tehnologia chineză este cu 30-40% mai ieftină decât alternativele europene sau americane, ceea ce complică luarea unei decizii echilibrate între securitate și accesibilitate economică.
Defensiva companiilor chinezești
Companiile chinezești, inclusiv Huawei, contestă acuzațiile de riscuri de securitate. Acestea susțin că sunt supuse unor standarde duble și că acuzațiile sunt motivate politic. Huawei a declarat că este deschisă la audituri de securitate independente și că operează transparent în toate jurisdicțiile.
Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a caracterizat avertismentele NATO drept „histerizare” și „protecționism mascat”. Beijingul acuză Occidentul că încearcă să limiteze dezvoltarea economică a Chinei prin restricții comerciale nejustificate și a amenințat cu represalii economice în cazul în care Europa va adopta măsuri discriminatorii.
Provocările pentru producția locală europeană
Uniunea Europeană lucrează la dezvoltarea capacităților de producție locale pentru echipamente energetice. Programul European Chips Act și Net-Zero Industry Act preconizează investiții semnificative pentru reducerea dependențelor strategice. Totuși, construirea de fabrici și formarea forței de muncă necesită timp.
Companii europene precum Vestas, Siemens Energy și Schneider Electric își extind capacitățile de producție. Aceste inițiative sunt susținute de subvenții guvernamentale și de credite preferențiale de la Banca Europeană de Investiții. Estimările sugerează că Europa ar putea atinge 50% din nevoile sale de echipamente pentru energie regenerabilă până în 2030.
Implicarea României și a Europei de Est
România și alte state din Europa de Est au investit considerabil în parcuri fotovoltaice și eoliene folosind tehnologie chineză. Autoritățile române vor trebui să evalueze riscurile de securitate asociate cu infrastructura energetică existentă. Înlocuirea echipamentelor chinezești ar putea implica costuri de miliarde de euro și ar putea întârzia atingerea obiectivelor de energie verde. Ministerul Energiei colaborează cu experți NATO pentru a identifica vulnerabilitățile critice și pentru a prioritiza măsurile de atenuare.
