Premierul Luca Niculescu anunță discuții pentru plata în tranșe a restanțelor magistraților. Datoria este de aproximativ 5 miliarde de lei

Restanțele privesc drepturi salariale câștigate în instanță. O hotărâre definitivă din 15 octombrie 2026 obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure banii; discuțiile despre tranșe nu schimbă această obligație. Înalta Curte indică 6.817 persoane din categoria magistraților vizate de restanțe.

Ce se știe despre plata în tranșe

Niculescu a spus că membrii Guvernului discută propunerea pe care o vor prezenta magistraților. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vorbise și el, la 30 octombrie, despre găsirea unei soluții prin dialog. Niciunul nu a anunțat câte tranșe ar fi, cât ar cuprinde sau când ar fi plătite.

Prin urmare, magistrații nu au primit un nou calendar de plată. Anunțul premierului este despre începerea unor discuții, nu despre o înțelegere deja încheiată.

Ce a decis instanța despre banii restanți

Curtea de Apel București a admis, la 5 mai 2026, cererea Înaltei Curți privind fondurile pentru salariile restante. Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a menținut definitiv hotărârea la 15 octombrie. Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure fondurile, inclusiv prin modificarea bugetului dacă este necesar. Înalta Curte a cerut acești bani în calitate de instituție care administrează bugetul instanțelor.

Hotărârea stabilește 10 zile de la rămânerea ei definitivă pentru începerea punerii în aplicare. Pentru întârziere sunt prevăzute penalități de 1% pe zi și o amendă zilnică egală cu 20% din salariul minim brut pe economie. Termenul privește începerea executării hotărârii, nu stabilește ziua în care fiecare magistrat își primește întreaga restanță.

Înaintea hotărârii definitive, Curtea Constituțională respinsese, la 7 octombrie, sesizarea Guvernului în acest litigiu.

De ce se vorbește despre aproximativ 5 miliarde de lei

Înalta Curte a cerut inițial fonduri pentru restanțe evaluate la 4,8 miliarde de lei. Suma de aproximativ 5 miliarde de lei invocată acum este mai mare deoarece la banii restanți se adaugă dobânzi și penalități. Înalta Curte spune că datoria crește cu peste 21% într-un an din aceste costuri suplimentare.

Diferența dintre cele două valori nu reprezintă o nouă majorare de salariu pentru fiecare magistrat. Sumele se referă la plata unor drepturi recunoscute pentru perioade trecute și la costul întârzierii plății lor.

Plățile fuseseră amânate și înainte

O eșalonare stabilită în 2024 prevedea plăți până în 2029. Consiliul Superior al Magistraturii a reclamat, în martie 2026, că plăți prevăzute pentru acel an au fost din nou amânate. Consiliul arată că plata în tranșe poate fi permisă în anumite condiții, dar sumele ajunse la termen trebuie achitate după calendarul stabilit.

Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți, a menționat plata directă sau emiterea unor titluri de valoare, adică înscrisuri cu valoare bănească, drept variante posibile de stingere a datoriei. Guvernul urmează să discute cu reprezentanții magistraților; data întâlnirii nu a fost anunțată.