Combaterea obezității infantile în Africa de Sud: promovarea nutriției echilibrate

La Școala Kairos din Randburg, clopoțelul de prânz aduce copiii la masa unde îi așteaptă oale cu Kitchari, un amestec de linte și orez, alături de salată. Elevii se aliniază nerăbdători, iar meniul vegetarian a devenit o regulă. Decizia școlii vine în contextul unei realități îngrijorătoare: pentru prima dată, numărul copiilor supraponderali l-a depășit pe cel al copiilor subnutriți.

Inițiativa școlii pentru o alimentație sănătoasă

Directorul Marc Loon a introdus reguli stricte privind alimentația elevilor. „Dacă toate școlile ar urma exemplul nostru, să fie conștiente de ceea ce consumă copiii, sănătatea acestora ar avea de câștigat”, spune el. Meniul zilnic include legume proaspete, salate și cereale integrale, iar părinții au primit recomandarea de a pune în cutiile de prânz doar alimente integrale și sănătoase.

• Pâine integrală în loc de pâine albă
• Fructe proaspete în loc de sucuri
• Legume la cuptor în loc de chipsuri

UNICEF arată că, în ultimii 20 de ani, numărul adolescenților supraponderali a crescut de trei ori. În Africa de Sud, accesul la fast-food a devenit foarte ușor, iar piața de profil a ajuns la 2,7 miliarde de dolari în 2018 și se estimează că va crește la 4,9 miliarde până în 2026.

În același timp, școala folosește această schimbare pentru a-i învăța pe copii despre importanța alimentației echilibrate. Această abordare este privită ca o oportunitate de a forma obiceiuri sănătoase de la o vârstă fragedă.

Fast-food-ul, de la raritate la obișnuință

Mamkhabela Mthembu, studentă la drept, povestește că în copilărie mâncarea de tip fast-food era o raritate. „Am crescut cu bunica mea și nu aveam mereu bani. Fast-food-ul era un fel de sărbătoare”, spune ea. Totul s-a schimbat când s-a mutat la facultate, unde locuia deasupra unui restaurant fast-food. Programul încărcat a făcut-o să apeleze tot mai des la mâncare rapidă, iar acest lucru i-a afectat sănătatea.

Obiceiuri care se transformă în probleme

„Acum sunt supraponderală, nu sunt mândră de asta. Am avut probleme cu gingiile din cauza dulciurilor și încep să am dificultăți de respirație”, mărturisește Mamkhabela. Experiența ei a determinat-o să devină voluntar UNICEF și să atragă atenția asupra riscurilor consumului de fast-food. Ea își dorește ca mai mulți studenți să fie conștienți de efectele alimentației nesănătoase.

În Africa de Sud, accesul la fast-food a crescut atât de mult încât nu mai este un lux, ci o obișnuință pentru mulți tineri. Mulți aleg această opțiune din lipsă de timp sau din comoditate, fără să conștientizeze consecințele pe termen lung.

UNICEF subliniază că nu doar alegerile personale, ci și mediul în care trăiesc copiii influențează obiceiurile alimentare. Marketingul agresiv și prezența constantă a fast-food-ului fac dificilă adoptarea unui stil de viață sănătos.

Provocările familiilor și impactul social

Sophia Padi, o fetiță de opt ani, cântărește 107 kg. Diagnosticată cu o boală autoimună rară, ea a primit tratament cu steroizi, iar mama sa, Memory, consideră că acest lucru i-a influențat creșterea în greutate. „Nu ne permitem fast-food, dar uneori oamenii îi cumpără. Când ieșim, Sophia cere fast-food, pentru că e copil și își dorește”, povestește Memory.

Memory este șomeră și îi este greu să îi ofere Sophiei sprijinul necesar, cum ar fi lecții de înot. Plimbările prin cartierul Alexandra sunt dificile din cauza traficului și a privirilor celorlalți, iar acest lucru o face să se simtă inconfortabil.

Gilbert Tshitaudzi, manager de nutriție UNICEF Africa de Sud, explică faptul că, în țările mai sărace, copiii supraponderali provin de obicei din familii înstărite, însă în economii precum cea sud-africană, fast-food-ul a devenit accesibil pentru tot mai mulți. El susține că guvernul ar trebui să limiteze publicitatea alimentelor nesănătoase pentru copii.

În 2018, guvernul sud-african a introdus taxe mai mari pe băuturile zaharoase, dar rata obezității la copii continuă să crească. 22% dintre copiii sub cinci ani sunt supraponderali, față de 13% în 2016, potrivit UNICEF.

Deși Africa de Sud este considerată o țară cu resurse alimentare suficiente, multe familii nu își permit opțiuni mai sănătoase din cauza ratei ridicate a șomajului și a costurilor mari ale alimentelor nutritive.

Schimbări posibile pentru generațiile viitoare

La Kairos, copiii mănâncă fructe și legume la pauză, iar profesorii discută despre nutriție. UNICEF susține că schimbarea trebuie să vină prin politici guvernamentale care să reglementeze marketingul, să ofere educație nutrițională și să sprijine familiile vulnerabile. Până atunci, responsabilitatea rămâne la nivelul școlilor și al părinților.

„Mediul în care trăim ne împinge spre fast-food”, spune Tshitaudzi. „Cum poți cere cuiva să mănânce sănătos dacă tot ce vede în jur îl îndeamnă să facă opusul?”

Până când guvernele vor adopta politici eficiente pentru a reduce obezitatea infantilă, instituțiile și părinții vor continua să joace un rol esențial în protejarea sănătății copiilor.

Schimbările mici, precum cele de la Școala Kairos, pot inspira alte comunități și pot contribui la formarea unor obiceiuri sănătoase pentru viitor.