Volumul comerțului mondial este așteptat să crească cu doar 0,5% în 2026, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă față de estimările anterioare. Această ajustare survine pe fondul efectelor tarifele vamale și al incertitudinilor privind politicile comerciale, care au fost accentuate de administrația Trump. Conform unui raport publicat de Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în octombrie 2025, companiile au anticipat aceste restricții, achiziționând stocuri în prima jumătate a anului 2025, ceea ce a amânat impactul negativ al acestor măsuri.
Într-o ediție specială a revistei The Economist, „The World Ahead 2026”, Tom Standage, editorul acestei ediții aniversare, a subliniat că anul 2026 va aduce o serie de incertitudini geopolitice și comerciale. Aceste schimbări, generate de politicile lui Trump, continuă să aibă repercusiuni la nivel global.
OMC a revizuit semnificativ prognoza pentru 2026, reducând estimarea de creștere a volumului comerțului cu bunuri de la 1,8% la 0,5%. Această reducere reflectă efectele întârziate ale tarifelor mai mari impuse în trecut. Directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, a menționat că, deși comerțul global a arătat reziliență, riscurile de fragmentare sunt în continuare ridicate dacă nu se iau măsuri coordonate.
Situația economică globală s-a deteriorat, cu Japonia înregistrând o contracție anualizată de aproape 2% în trimestrul trei din 2025, ceea ce reprezintă prima scădere a activității economice din ultimul an. De asemenea, Elveția a raportat o scădere de 0,5% în aceeași perioadă, ambele țări resimțind efectele negative ale reducerii exporturilor către Statele Unite.
Tarifele vamale au atins niveluri record, cu o medie efectivă de 11,2% în SUA, cel mai ridicat nivel din 1943. Aceste măsuri comerciale constituie cea mai mare creștere fiscală din 1993, impactând atât aliații, cât și adversarii Statelor Unite. Uniunea Europeană se confruntă cu tarife de 30% care urmează să intre în vigoare pe 1 august, după ce tarifele anterioare de 20% au afectat deja comerțul transatlantic. Banca Centrală Europeană a răspuns prin reducerea ratei dobânzii de referință la 2% în iunie 2025, marcând a șaptea reducere consecutivă pentru a contracara impactul economic.
În fața acestor provocări, companiile au început să își transforme lanțurile de aprovizionare. Un studiu realizat de Deloitte a arătat că 40% dintre companiile americane planifică relocarea unor părți din lanțurile lor de aprovizionare în America de Nord până în 2026. De exemplu, Apple a anunțat planuri de a muta 15-20% din producția sa în India și Vietnam, investind în facilități de producție indiene începând din 2023. Ford a ales să colaboreze cu furnizori mexicani pentru a evita tarifele pe oțel și aluminiu din China.
Un raport BCG din 2025 sugerează că lanțurile regionale de aprovizionare ar putea reprezenta 50% din comerțul global până în 2030, în creștere de la 30% în 2020. Această tranziție poate aduce reziliență, dar necesită investiții semnificative în infrastructură.
Analizând aceste schimbări, analiștii subliniază că globalizarea nu se încheie, ci se transformă. Organizația Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) a raportat o inversare a tendințelor de nearshoring și friendshoring în 2024. Companiile diversifică acum rețelele comerciale în mai multe regiuni pentru a reduce riscurile.
Comerțul cu produse legate de inteligența artificială, precum semiconductoarele și echipamentele de telecomunicații, a înregistrat o creștere de 20% în prima jumătate a anului 2025. Acest sector, deși reprezintă o proporție mică din comerțul global, a generat aproape jumătate din creșterea totală a comerțului în această perioadă.
Marc Bachetta, economist senior la OMC, a explicat că estimările pentru 2026 se bazează pe ipoteze care se pot schimba. Tarifele continuă să aibă un impact semnificativ.
În Europa, provocările devin din ce în ce mai complexe. Continentul trebuie să își crească cheltuielile de apărare, să mențină relațiile cu SUA, să stimuleze creșterea economică și să gestioneze deficitele uriașe, în timp ce aspiră să rămână un avocat al comerțului liber și al politicilor ecologice. Analiștii subliniază că aceste obiective nu pot fi realizate simultan fără a risca sprijinul pentru partidele de extremă dreapta.
China beneficiază de pe urma acestor provocări, iar politica „America First” îi oferă oportunități de a-și consolida influența globală, în ciuda problemelor interne cu deflația și încetinirea creșterii economice.
În concluzie, viitorul comerțului mondial este incert. Extinderea măsurilor restrictive și incertitudinea politicilor comerciale pot influența grav prognozele economice. Totuși, creșterea comerțului cu produse legate de inteligența artificială ar putea oferi un impuls pe termen mediu. Allianz Trade preconizează o încetinire a comerțului global cu bunuri și servicii la 0,6% în 2026 și 1,8% în 2027. O mare parte din creșterea anticipată pentru 2025 provine din redirecționarea importurilor americane din China și achizițiile anticipate înainte de implementarea tarifelor. Ordinea comercială bazată pe reguli se va deteriora, dar „coalițiile ale dispușilor” vor continua să încheie noi acorduri în domenii precum apărarea și comerțul. Comerțul mondial nu se oprește, ci devine mai fragmentat și mai regionalizat.
