Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a detaliat planurile Uniunii Europene de reînarmare până în anul 2030. Programul SAFE (Security Action for Europe) pune la bătaie 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru statele membre, iar 19 țări au primit deja undă verde de la executivul comunitar.
Banii pentru flancul estic și situația României
România se află pe lista statelor care accesează aceste fonduri. Bucureștiul a finalizat cu Comisia Europeană un împrumut de aproximativ 16 miliarde de euro, după o serie de dispute interne privind alocarea banilor și în contextul incidentelor cu drone rusești care ne-au intrat în spațiul aerian. Dar v-ați gândit vreodată cum arată această notă de plată la nivel regional?
Polonia a primit cea mai mare felie din programul SAFE, cu un credit de aproximativ 43 de miliarde de euro. Asta deși președintele țării, Karol Nawrocki, din partidul conservator Lege și Justiție (PiS), a susținut inițial că banii ar afecta suveranitatea națională.
Iar statele baltice nu stau nici ele pe loc. Letonia, Lituania și Estonia cumulează împrumuturi de 12 miliarde de euro, axate masiv pe drone și sisteme anti-dronă. Kubilius a precizat că flancul estic și-a asumat „cea mai mare responsabilitate de a cheltui împrumuturile SAFE”.
„Vedem că unele țări își diminuează, puțin, să spunem, dorințele inițiale”, a explicat oficialul european. „Unele țări sunt puțin mai precaute în a lua banii. De obicei, motivul este situația fiscală sau limitele fiscale din țară, deci asta este ceea ce vedem.”
Loviturile ucrainene și masa negocierilor
Dincolo de cifre, atenția Bruxelles-ului rămâne pe frontul din est. Așa cum se arată într-o analiză amplă publicată marți de Euronews, atacurile ucrainene recente asupra navelor maritime și infrastructurii energetice rusești pun Kievul într-o poziție de forță.
„Este clar ce a reușit Ucraina să obțină în ultima jumătate de an cu lovituri de adâncime”, a declarat Andrius Kubilius în cadrul emisiunii Europe Today.
„Un astfel de tip de evoluție ar trebui să fie un argument clar pentru Putin și anturajul său, că nu este capabil să obțină nicio evoluție semnificativă în obiectivele sale de război, și acela este momentul când ar trebui să înceapă negocierile reale privind o pace justă.”
Până la urmă, sprijinul financiar european pentru Kiev continuă masiv. UE acordă Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, din care 60 de miliarde sunt destinate exclusiv apărării. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Kievul în această săptămână și a anunțat un nou acord privind dronele cu autoritățile ucrainene.
Reacția Europei la declarațiile lui Donald Trump
Și totuși, Europa trebuie să fie atentă și la declarațiile care vin de peste ocean. La summitul NATO de săptămâna trecută de la Ankara, Turcia, președintele american Donald Trump și-a reînnoit promisiunea de a prelua controlul asupra Groenlandei (teritoriu arctic autonom din cadrul Regatului Danemarcei).
Premierul danez Mette Frederiksen a reacționat imediat, declarând ferm că „Groenlanda, fireste nu este de vânzare”.
În replică, comisarul Kubilius a transmis că „Danemarcei i-a fost promis tot sprijinul din partea noastră”. Oficialul a cerut calm la nivelul blocului comunitar când vine vorba de liderul de la Casa Albă: „În timpul anilor în care președintele Trump a fost la putere, trebuie să spunem, vedem un fel de diferență în declarațiile sale publice, în declarații uneori emoționale. Trebuie să învățăm cum să atenuăm pe partea noastră, reacțiile noastre.”
Cifrele vorbesc de la sine.
Ca răspuns direct la retorica americană din aprilie privind anexarea, guvernul danez a decis să cumpere sistemul franco-italian de apărare antiaeriană SAMP/T NG. Este considerat răspunsul european la sistemele americane Patriot. Danemarca, Franța și Italia au făcut deja comenzi, iar Ucraina s-a alăturat listei chiar luni.
Întrebat despre aceste achiziții, Kubilius a precizat că „fiecare țară decide ce dorește să achiziționeze”.
„Când folosim banii Uniunii Europene, cu împrumuturi SAFE și așa mai departe, vrem ca statele membre să cheltuiască acei bani mai mult pentru produse europene”, a conchis comisarul. Implementarea propriu-zisă a schemei de împrumuturi de 150 de miliarde de euro va începe la începutul anului 2026.
