Filmul unui atac fără precedent
Zeci de drone iraniene au lovit în cursul nopții de 4 spre 5 martie 2026 ținte din Azerbaidjan, la doar 1.500 de kilometri de granița României. Atacul, confirmat oficial de Ministerul de Externe de la Baku în această dimineață, aruncă în aer securitatea din Caucaz și pune sub semnul întrebării livrările de gaz către Europa. Un aeroport internațional și o școală au fost printre țintele vizate, provocând pagube materiale și rănirea a cel puțin doi civili. Iată, pas cu pas, ce s-a întâmplat, de ce contează pentru securitatea energetică a României și care sunt scenariile de pe masa marilor puteri.
Primele informații au apărut în jurul prânzului, ora locală, când surse guvernamentale azere au confirmat pentru agenția Reuters că proiectile și drone venind dinspre Iran au căzut pe teritoriul exclavei Nakhchivan. Imaginile video distribuite online arată fum gros ridicându-se din zona aeroportului internațional Nakhchivan, situat la doar 10 km de granița iraniană. Ministerul de Externe azer a precizat ulterior că o dronă a lovit direct clădirea terminalului, în timp ce o a doua s-a prăbușit lângă o școală din satul Shekerabad.
Răspunsul furibund al Azerbaidjanului
Reacția autorităților de la Baku a fost imediată și dură. Ministerul de Externe a convocat de urgență ambasadorul iranian pentru a-i înmâna o notă de protest, calificând incidentul drept o „încălcare a normelor și principiilor dreptului internațional” care contribuie la creșterea tensiunilor în regiune. Într-un comunicat separat, Ministerul Apărării a avertizat că „aceste acte de agresiune nu vor rămâne fără răspuns” și că se pregătesc „măsurile de retaliere necesare pentru a proteja integritatea teritorială și suveranitatea țării”.
Atacul este considerat o escaladare majoră într-o relație deja tensionată de zeci de ani. Printre motivele de fricțiune se numără legăturile strânse ale Azerbaidjanului cu Israelul, un furnizor cheie de armament pentru Baku, și temerile Teheranului legate de un posibil sentiment separatist în rândul propriei minorități azere, care numără milioane de persoane.
Miza energetică pentru România și Europa
Dincolo de implicațiile militare, atacul pune o presiune uriașă pe securitatea energetică a Europei. Azerbaidjanul este un pilon central al Coridorului Sudic de Gaze, o rețea de gazoducte menită să reducă dependența continentului de gazul rusesc. Acest coridor, care include și România printre beneficiari, a devenit vital după reconfigurarea piețelor energetice din ultimii ani.
Piețele au reacționat deja nervos. Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au atins miercuri, 4 martie, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu care afectează rutele de transport. Orice perturbare a livrărilor din Azerbaidjan, care în 2024 a furnizat peste 13 miliarde de metri cubi de gaz către statele UE, ar putea duce la un nou șoc al prețurilor, similar cu criza din 2022. România, care are un parteneriat strategic cu Azerbaidjan încă din 2009, conform datelor MAE, mizează pe stabilitatea din Caucaz pentru propria securitate energetică.
Ce urmează? Scenarii pe masa marilor puteri
Acum, toate cancelariile internaționale așteaptă să vadă care va fi următorul pas. O ripostă militară azeră ar putea arunca întregul Caucaz într-un conflict deschis, cu consecințe imprevizibile. Turcia, principalul aliat al Azerbaidjanului, și-a exprimat deja sprijinul, în timp ce Rusia, care are interese complexe în regiune, a cerut reținere.
Statele Unite și NATO monitorizează cu atenție situația. Flancul estic al Alianței, deja tensionat, se confruntă cu o nouă sursă de instabilitate. Diplomații de la Bruxelles și Washington fac apel la dezescaladare, însă mingea este acum în terenul celor două capitale, Baku și Teheran. Modul în care vor alege să acționeze în următoarele ore și zile va determina nu doar soarta păcii în regiune, ci și prețul pe care europenii, inclusiv românii, îl vor plăti pentru încălzire la iarna viitoare.
