Armata israeliană a intrat marți în forță pe teritoriul suveran al Libanului, extinzând ocupația militară pentru a crea o „zonă tampon”. Mișcarea vine la doar patru zile de la declanșarea războiului dintre SUA-Israel și Iran și reprezintă o escaladare majoră, care a aruncat deja în aer prețul gazelor în Europa. Efectele se vor simți rapid la pompa de benzină, pe fondul amenințărilor iraniene de a bloca Strâmtoarea Ormuz, un punct vital pentru comerțul mondial cu petrol. Analizăm ce se întâmplă la graniță, care sunt implicațiile economice și ce scenarii urmează.
Ce se întâmplă la graniță
Ordinul a venit direct de la vârful armatei. Ministrul israelian al Apărării a confirmat marți: „Am autorizat armata să ia sub control poziţii strategice suplimentare în Liban”. Pe teren, asta înseamnă că trupele israeliene, care ocupau deja cinci poziții de la armistițiul din noiembrie 2024, au avansat și mai mult pe teritoriul libanez. Oficial, Israelul numește operațiunea o măsură de „apărare avansată” împotriva militanților Hezbollah.
Beirutul vede lucrurile complet diferit. Pentru guvernul libanez, este o „încălcare flagrantă” a suveranității țării și a acordului de încetare a focului. Localnicii din satele de la graniță raportează o prezență militară crescută și zboruri de supraveghere, temându-se de reluarea conflictului devastator de acum mai bine de un an. Mai mult, armata israeliană a emis avertismente de evacuare pentru comunitățile libaneze din zonă, o tactică interpretată de oficialii libanezi drept o încercare de a crea o zonă tampon de facto prin dislocarea populației civile.
„Este o provocare periculoasă și o sfidare a eforturilor internaționale de stabilizare a regiunii”, a transmis un oficial de la Beirut, citat de presa locală. Libanul cere de peste un an retragerea necondiționată a forțelor israeliene, conform Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU.
Un conflict regional, un șoc global
Operațiunea din Liban nu este un incident izolat. Ea este un nou front deschis în războiul pe scară largă declanșat sâmbătă, 28 februarie, de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Conflictul, aflat acum în a patra zi, a provocat deja un seism în regiune. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în urma bombardamentelor, iar Semiluna Roșie iraniană a anunțat un bilanț de 787 de morți.
Reacția Teheranului a fost pe măsură. Consilierul comandantului Gărzilor Revoluționare a amenințat că „niciun strop de petrol nu va părăsi regiunea” și că Iranul va „arde” orice navă care încearcă să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. Amenințarea a pus pe jar piețele globale și a determinat China să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a lăsa deschisă ruta vitală pentru aprovizionarea cu petrol și gaze.
Instabilitatea se propagă rapid. În Siria, forțele guvernamentale și aliații lor susținuți de Iran s-au retras brusc din orașul estic Deir Ezzor, lăsând un vid de putere. Pe plan diplomatic, SUA și Canada și-au închis temporar ambasadele din Kuweit și, respectiv, Riad, invocând „condițiile actuale de securitate”.
Prețul la pompă, prima victimă
Impactul economic este deja vizibil în Europa. La bursa de la Amsterdam, prețul gazelor naturale a explodat, cu o creștere de 40% într-o singură zi și de aproape 75% în ultima săptămână. Un economist român a avertizat că „vom simți scumpirile în aproape tot ce consumăm” și că acest conflict „ne poate da toate calculele peste cap”.
Un război prelungit ar putea duce la o creștere substanțială a inflației în zona euro, a avertizat și un oficial al Băncii Centrale Europene. Pentru România, țară deja vulnerabilă din cauza deficitului bugetar, șocul ar putea fi și mai puternic. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a încercat să calmeze spiritele, declarând că „nu e o criză, ci o schimbare de abordare”, dar economiștii independenți sunt mult mai rezervați.
Ce urmează în zilele critice
Președintele american Donald Trump a promis că operațiunea va continua cu „forță maximă” până la îndeplinirea misiunii. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a estimat că războiul împotriva regimului iranian nu va dura mai mult de „câteva săptămâni”. Realitatea de pe teren, însă, arată o extindere rapidă a conflictului, cu riscuri imprevizibile.
Pentru românii din regiune, situația este tensionată. Ministerul Afacerilor Externe gestionează cererile de repatriere a aproape 3.000 de cetățeni. Zeci de zboruri către și dinspre Orientul Mijlociu au fost anulate, inclusiv 28 de pe aeroportul din București, iar un grup de 28 de elevi români este blocat în Dubai. Cu frontul din Liban redeschis și cu amenințarea blocării transportului de petrol, următoarele zile vor fi decisive nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru prețurile pe care le vom plăti cu toții.
